Ce înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu? Înțelegerea cunoștințelor din Biblie și a teoriei teologice poate fi considerată cunoașterea lui Dumnezeu?

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Ce înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu? Înseamnă că omul cunoaște bucuria, supărarea, suferința și fericirea lui Dumnezeu; asta înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu. Tu spui că L-ai văzut și, totuși, nu înțelegi bucuria, supărarea, suferința și fericirea Lui, nu-I înțelegi firea și nici nu-I înțelegi dreptatea. Nu Îi înțelegi deloc milostenia și nu știi ce-I place sau ce disprețuiește. Aceasta nu este cunoașterea lui Dumnezeu. Prin urmare, unii oameni sunt capabili să Îl urmeze pe Dumnezeu, dar ei nu cred neapărat în Dumnezeu.Aceasta este deosebirea. Dacă Îl cunoști, Îl înțelegi și ești capabil să pricepi o parte din voia Lui, atunci poți să crezi în El cu adevărat, să I te supui cu adevărat, să Îl iubești și să I te închini cu adevărat. Dacă nu înțelegi aceste lucruri, atunci doar te ții după ceilalți, ca unul care aleargă și el laolaltă și urmează mulțimea. Aceasta nu poate fi numită supunere adevărată sau închinare adevărată. Cum are loc închinarea adevărată? Nu există nimeni care să-L cunoască și să-L vadă pe Dumnezeu cu adevărat, care să nu I se închine, care să nu-L venereze. Toți trebuie să se plece și să I se închine. În prezent, în timpul lucrării lui Dumnezeu întrupat, cu cât oamenii înțeleg mai mult firea lui Dumnezeu întrupat și ceea ce El are și este, cu atât mai mult Îl prețuiesc și Îl venerează. În general, mai puțină înțelegere înseamnă mai multă nepăsare și că Dumnezeu este tratat ca om. Dacă oamenii Îl cunosc și Îl văd într-adevăr pe Dumnezeu, vor tremura de frică. De ce a spus Ioan „Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I duc sandalele!”? Deși înțelegerea din inima lui nu era foarte profundă, știa că Dumnezeu este extraordinar. Câți oameni sunt capabili să-L venereze pe Dumnezeu acum? Fără a-I cunoaște firea, cum ar putea cineva să-L venereze? Dacă oamenii nu cunosc esența lui Hristos și nu înțeleg firea lui Dumnezeu, ei sunt și mai puțin capabili să se închine cu adevărat Dumnezeului concret. Dacă oamenii văd doar înfățișarea exterioară obișnuită și normală a lui Hristos și nu-I cunosc esența, le este ușor să-L trateze pe Hristos ca pe un om obișnuit. Ei pot să adopte o atitudine ireverențioasă față de El, pot să-L înșele, să I se împotrivească, să nu asculte de El și să-L judece. Pot să creadă despre ei înșiși că sunt drepți și să considere neînsemnat cuvântul lui Dumnezeu, să nutrească noțiuni despre El, să-L condamne și să-L blasfemieze. Pentru a rezolva aceste chestiuni, trebuie să cunoaștem esența lui Hristos, divinitatea lui Hristos. Acesta este aspectul principal al cunoașterii de Dumnezeu; este lucrul pe care toți credincioșii în Dumnezeul concret trebuie să-l pătrundă și să-l dobândească.

Fragment din „Cum să-L cunoști pe Dumnezeu întrupat” în Consemnări ale cuvântărilor lui Hristos

Cunoașterea Dumnezeului practic include cunoașterea și trăirea cuvintelor Lui și înțelegerea regulilor și principiilor lucrării Duhului Sfânt și modul în care Duhul lui Dumnezeu lucrează în trup. Deci, include și cunoașterea faptului că fiecare acțiune a lui Dumnezeu în trup este guvernată de Duh, iar cuvintele pe care le rostește sunt exprimarea directă a Duhului. Astfel, dacă vrei să cunoști pe Dumnezeul practic, trebuie să știi mai întâi cum lucrează Dumnezeu în umanitate și în divinitate; acest lucru, la rândul său, se referă la exprimările Duhului, în care toți oamenii se implică.

Fragment din „Ar trebui să știi că Dumnezeul practic este Dumnezeu Însuși” în Cuvântul Se arată în trup

Procesul prin care se ajunge la cunoașterea cuvântului lui Dumnezeu este procesul prin care se ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu și, de asemenea, procesul ajungerii la cunoașterea lucrării lui Dumnezeu. Și, astfel, cunoașterea viziunilor nu se referă numai la cunoașterea umanității lui Dumnezeu întrupat, ci include și cunoașterea cuvântului și a lucrării lui Dumnezeu. Din cuvântul lui Dumnezeu, oamenii ajung să înțeleagă voia lui Dumnezeu, iar din lucrarea lui Dumnezeu, ei ajung să cunoască firea lui Dumnezeu și ceea ce este Dumnezeu. Credința în Dumnezeu este primul pas spre a-L cunoaște pe Dumnezeu. Procesul avansării de la această credință inițială în Dumnezeu către cea mai profundă credință în El este procesul ajungerii la cunoașterea lui Dumnezeu și procesul experimentării lucrării lui Dumnezeu. […] Cunoașterea lui Dumnezeu include cunoașterea firii Lui, înțelegerea voii Lui și cunoașterea a ceea ce este El. Totuși, indiferent care aspect ajunge să-l cunoască, fiecare îi cere omului să plătească un preț și necesită voința de a se supune, fără de care nimeni nu va putea să continue să urmeze până la capăt.

Fragment din „Numai cei care-L cunosc pe Dumnezeu pot să fie martori pentru El” în Cuvântul Se arată în trup

Cunoscând faptele practice ale lui Dumnezeu, cunoscând realitatea Lui și atotputernicia Sa, cunoscând adevărata identitate a lui Dumnezeu Însuși, cunoscând ceea ce are El și ceea ce este, știind ce a demonstrat El în toate lucrurile – toate acestea sunt extrem de importante pentru fiecare persoană care vrea să-L cunoască pe Dumnezeu. Toate acestea stabilesc direct dacă oamenii pot să intre în realitatea adevărului. Dacă tu îți limitezi înțelegerea lui Dumnezeu doar la cuvinte, dacă o limitezi doar la măruntele tale trăiri, la harul lui Dumnezeu pe care îl cuantifici sau la măruntele tale mărturii despre Dumnezeu, atunci îți spun cu tărie că Dumnezeul în care crezi nu este Dumnezeu Însuși și se poate spune că Dumnezeul în care crezi este unul imaginar, nu Dumnezeu cel adevărat. Asta fiindcă Dumnezeul adevărat este Cel care stăpânește peste toate, Cel care pășește printre toate, Cel care le gestionează pe toate. El este Cel care ține în mâini soarta întregii omeniri – Cel care ține în mâini soarta tuturor lucrurilor. Lucrarea și faptele Dumnezeului despre care vorbesc nu se limitează doar la o mână de oameni. Adică, nu se limitează doar la cei care Îl urmează în prezent. Faptele lui sunt demonstrate în toate lucrurile, în supraviețuirea tuturor lucrurilor și în legile schimbării tuturor lucrurilor.

Dacă nu poți să vezi sau să recunoști faptele lui Dumnezeu în toate lucrurile, atunci nu poți să fii martor pentru niciuna dintre faptele Sale. Dacă nu poți să fii martor pentru Dumnezeu, dacă tu continui să vorbești despre acest mărunt și așa-zis Dumnezeu pe care tu Îl cunoști, despre acel Dumnezeu care se limitează la ideile tale și care există în mintea ta îngustă, dacă tu continui să vorbești despre acel fel de Dumnezeu, atunci Dumnezeu nu îți va lăuda niciodată credința. Când tu ești martor pentru Dumnezeu, dacă folosești doar felul în care te bucuri de harul lui Dumnezeu, dacă doar accepți disciplina și certarea Lui, dacă doar te bucuri de binecuvântările Lui atunci când ești martor pentru El, toate acestea sunt foarte inadecvate și sunt departe de a-L mulțumi. Dacă vrei să fii martor pentru Dumnezeu într-un mod care să se supună voii Sale, să fii martor pentru adevăratul Dumnezeu Însuși, atunci trebuie să afli ceea ce are Dumnezeu și ceea ce este din faptele Lui. Trebuie să remarci autoritatea lui Dumnezeu în faptul că El controlează totul, să vezi adevărul modului în care El susține întreaga omenire. Dacă recunoști doar că mâncarea, băutura și necesitățile din viața ta vin de la Dumnezeu, dar nu vezi adevărul modului în care El susține întreaga omenire prin toate lucrurile create de El, că El conduce întreaga omenire prin stăpânirea Lui asupra tuturor lucrurilor, atunci nu vei fi putea niciodată să fii martor pentru Dumnezeu.

Fragment din „Dumnezeu Însuși, Unicul (IX)” în Cuvântul Se arată în trup

Acum, ceea ce lipsește tuturor oamenilor este cunoașterea lucrării lui Dumnezeu. Omul nici nu cuprinde, nici nu înțelege exact ce constituie faptele lui Dumnezeu în om, toată lucrarea lui Dumnezeu și voia lui Dumnezeu de la crearea lumii. Această inadecvare nu este întâlnită doar în lumea religioasă, ci mai mult în toți cei ce cred în Dumnezeu. Când vine ziua în care Îl vezi pe Dumnezeu cu adevărat și pricepi înțelepciunea lui Dumnezeu; când vezi toate faptele lui Dumnezeu și recunoști ceea ce este Dumnezeu și ce are El; când vezi abundența Lui, înțelepciunea, minunăția și întreaga Sa lucrare în oameni, atunci vei fi ajuns la o credință de succes în Dumnezeu. Când se spune despre Dumnezeu că este atotcuprinzător și plin de abundență, ce se înțelege prin atotcuprinzător? Și ce se înțelege prin abundență? Dacă nu înțelegi, nu te poți considera un credincios al lui Dumnezeu.

Fragment din „Toți cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu sunt aceia care I se împotrivesc lui Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup

Indiferent cât este de mare înțelegerea omului asupra Bibliei, nu rămâne nimic altceva decât cuvinte, căci omul nu înțelege substanța Bibliei. Citind Biblia, omul poate înțelege unele adevăruri, poate explica unele cuvinte sau poate supune unele pasaje și capitole cunoscute examinării sale mărunte, dar nu va putea niciodată să se elibereze de înțelesul conținut în acele cuvinte, căci toți oamenii văd că sunt cuvinte moarte, nu scenele lucrării lui Iahve și ale lui Isus, iar omul nu are nicio cale de a dezlega taina acestei lucrări. Prin urmare, taina planului de gestionare de șase mii de ani este cea mai mare taină, cel mai adânc ascunsă și complet de nepătruns pentru om. Nimeni nu poate înțelege, în mod direct, voia lui Dumnezeu, decât dacă El Însuși i-o explică și i-o împărtășește omului; în caz contrar, aceste lucruri vor rămâne pentru totdeauna enigme pentru om, rămânând taine pecetluite pentru totdeauna. Să nu îi amintim pe cei din lumea religioasă; dacă nu vi s-ar fi spus astăzi, nu l-ați fi înțeles nici voi.

Fragment din „Taina Întrupării (4)” în Cuvântul Se arată în trup

Multă lume crede că a înțelege și a putea să interpretezi Biblia sunt echivalente cu găsirea adevăratei căi – dar, de fapt, lucrurile sunt cu adevărat atât de simple? Nimeni nu cunoaște veridicitatea Bibliei: că ea nu este altceva decât o mărturie istorică a lucrării lui Dumnezeu și un testament la cele două etape anterioare ale lucrării lui Dumnezeu și că nu îți oferă nicio înțelegere a scopurilor lucrării Sale. Oricine a citit Biblia știe că ea confirmă prin documente cele două etape ale lucrării lui Dumnezeu pe perioada Epocii Legii și a Epocii Harului. Vechiul Testament face cronica istoriei Israelului și a lucrării lui Iahve, de la momentul creației și până la sfârșitul Epocii Legii. Noul Testament înregistrează lucrarea lui Isus pe pământ, expusă în cele Patru Evanghelii, precum și lucrarea lui Pavel; nu sunt acestea înregistrări istorice? Aducerea în prezent a lucrurilor din trecut face din ele istorie și, indiferent cât de adevărate sau reale ar putea fi, acestea sunt totuși istorie – iar istoria nu poate aduce în discuție prezentul. Căci Dumnezeu nu privește înapoi în istorie! Și astfel, dacă înțelegi numai Biblia și nu înțelegi nimic despre lucrarea pe care Dumnezeu intenționează să o facă astăzi, și dacă crezi în Dumnezeu, dar nu cauți lucrarea Duhului Sfânt, atunci nu înțelegi ce înseamnă să Îl cauți pe Dumnezeu. Dacă citești Biblia pentru a studia istoria Israelului, pentru a cerceta istoria creației lui Dumnezeu a tuturor cerurilor și a pământului, atunci nu crezi în Dumnezeu. Dar astăzi, din moment ce crezi în Dumnezeu și-ți continui viața, din moment ce urmărești cunoașterea lui Dumnezeu și nu a unor slove și doctrine moarte, sau o înțelegere a istoriei, trebuie să cauți voința actuală a lui Dumnezeu și trebuie să cauți sensul lucrării Duhului Sfânt. Dacă ai fi arheolog, ai putea citi Biblia – dar nu ești, ești unul dintre aceia care crede în Dumnezeu și cel mai bine ar fi să cauți voința actuală a lui Dumnezeu.

Fragment din „Despre Biblie (4)” în Cuvântul Se arată în trup

Oamenii care au fost corupți trăiesc cu toții în capcana Satanei, trăiesc în trup, în dorințe egoiste și nu există unul singur între ei care să fie compatibil cu Mine. Există oameni care spun că sunt compatibili cu Mine, dar toți aceștia se închină la idoli neclari. Deși recunosc numele Meu ca fiind sfânt, ei merg pe o cărare opusă Mie, iar cuvintele lor sunt pline de aroganță și siguranță de sine fiindcă, la bază, ei sunt cu toții împotriva Mea și incompatibili cu Mine. În fiecare zi ei caută urmele Mele în Biblie și găsesc, la întâmplare, pasaje „potrivite”, pe care le citesc la nesfârșit și pe care le recită ca pe scripturi. Ei nu știu cum să fie compatibili cu Mine, nu știu ce înseamnă să fii în dușmănie cu Mine și doar citesc scripturile orbește. Ei închid în Biblie un Dumnezeu neclar, pe care nu L-au văzut niciodată și pe care sunt incapabili să-L vadă, și pe care Îl scot afară să Îl contemple în timpul lor liber. Ei cred în existența Mea numai prin prisma Bibliei. Pentru ei, Eu sunt același cu Biblia; fără Biblie Eu nu exist, iar fără Mine nu există Biblie. Ei nu dau nicio atenție existenței sau acțiunilor Mele, ci dedică o atenție extremă și deosebită fiecărui cuvânt din Scriptură, iar mulți dintre ei chiar cred că Eu nu ar trebui să fac nimic din ce doresc să fac decât dacă acest lucru este profețit de Scriptură. Ei acordă prea multă importanță Scripturii. Se poate spune că văd cuvintele și expresiile ca fiind prea importante, mergând până la a folosi versete din Biblie pentru a măsura fiecare cuvânt spus de Mine și pentru a Mă condamna. Ceea ce caută ei nu este calea compatibilității cu Mine, sau calea compatibilității cu adevărul, ci calea compatibilității față de cuvintele Bibliei, și cred că orice lucru care nu este conform Bibliei este, fără excepție, în afara lucrării Mele. Oare nu sunt astfel de oameni urmașii ascultători ai fariseilor? Fariseii evrei foloseau legea lui Moise pentru a-L condamna pe Isus. Ei nu căutau compatibilitate cu Isus în acea epocă, ci urmau cu sârg legea în litera ei, până acolo încât au ajuns, într-un sfârșit, să-L țintuiască în piroane pe cruce pe Isus Cel nevinovat, învinovățindu-L că nu respectase legea Vechiului Testament și că nu era Mesia. Care era esența lor? Nu era oare aceea că nu căutau calea compatibilității cu adevărul? Erau preocupați până la obsesie de fiecare cuvânt din Scriptură, nedând nicio atenție voinței Mele, nici pașilor și metodelor lucrării Mele. Ei nu erau oameni care să caute adevărul, ci oameni care urmau rigid cuvintele Scripturii; nu erau oameni care să creadă în Dumnezeu, ci oameni care credeau în Biblie. În esență, erau câinii de pază ai Bibliei. Pentru a proteja interesele Bibliei, a susține demnitatea Bibliei și pentru a proteja reputația Bibliei, ei au mers până acolo încât L-au răstignit pe Isus Cel milostiv pe cruce. Ei au făcut acest lucru doar de dragul de a proteja Biblia și de a păstra statutul fiecărui cuvânt din Biblie în inimile oamenilor. Astfel că au preferat să renunțe la viitorul lor și să dea jertfă pentru păcate cerând condamnarea la moarte a lui Isus, Cel care nu S-a conformat doctrinei Scripturii. Oare nu erau ei niște lachei ai fiecărui cuvânt din Scriptură?

Dar oamenii de astăzi? Hristos a venit ca să elibereze adevărul, însă aceștia mai degrabă L-ar alunga din rândul oamenilor, pentru a-și câștiga intrarea în rai și pentru a primi har. Mai degrabă ar nega complet venirea adevărului, pentru a proteja interesele Bibliei, și mai degrabă L-ar crucifica din nou pe Hristosul reîntors în trup, pentru a asigura existența veșnică a Bibliei. Cum poate omul să primească mântuirea Mea, când inima sa este atât de înrăită, iar natura sa atât de potrivnică Mie? Trăiesc printre oameni, însă omul nu Îmi cunoaște existența. Când Îmi revărs lumina asupra omului, el tot rămâne neștiutor de existența Mea. Când Îmi dezlănțui mânia asupra omului, el Îmi neagă existența cu și mai mare tărie. Omul caută compatibilitate cu cuvintele, cu Biblia, însă nici măcar o singură persoană nu vine dinaintea Mea să caute calea compatibilității cu adevărul. Omul se uită în sus către Mine în rai și are un deosebit interes pentru existența Mea în rai, dar nimănui nu îi pasă de Mine Cel întrupat, fiindcă Eu, Cel care trăiesc printre oameni, sunt pur și simplu prea neînsemnat. Cei care caută doar compatibilitate cu cuvintele Bibliei, și cei care caută numai compatibilitate cu un Dumnezeu neclar sunt o priveliște neplăcută ochilor Mei. Aceasta pentru că ceea ce venerează ei sunt cuvinte moarte și un Dumnezeu care le poate da comori nemăsurate. Ceea ce venerează ei este un Dumnezeu care se pune pe Sine la mila omului și care nu există. Prin urmare, ce ar putea astfel de oameni să câștige de la Mine? Omul este, pur și simplu, neînsemnat dincolo de cuvinte. Cei care sunt împotriva Mea, care vin cu cereri nelimitate la Mine, care nu au nicio dragoste de adevăr, care se răzvrătesc împotriva Mea – cum ar putea fi ei compatibili cu Mine?

Fragment din „Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos” în Cuvântul Se arată în trup

Cei care se îngrijesc doar de cuvintele Bibliei, pe care nu-i preocupă adevărul sau să calce pe urmele Mele – aceia sunt împotriva Mea, căci Mă limitează după cuvântul Bibliei și Mă îngrădesc în Biblie, astfel că hulesc din cale afară la adresa Mea. Cum ar putea astfel de oameni să vină înaintea Mea? Ei nu țin seama de faptele Mele sau de voința Mea, și nici de adevăr, însă sunt obsedați de cuvinte, cuvinte care ucid. Cum ar putea astfel de oameni să fie compatibili cu Mine?

Fragment din „Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos” în Cuvântul Se arată în trup

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic