Întrebarea 38: În ultimii ani, diferite confesiuni din lumea religioasă au devenit din ce în ce mai pustiite; oamenii și-au pierdut credința și iubirea pe care le-au avut odată, devenind din ce în ce mai negativi și slăbiți. Noi toți am simțit, de asemenea, ofilirea duhului, că nu mai este nimic de predicat și că toți am pierdut lucrarea Duhului Sfânt. Am vrea să întrebăm de ce este întreaga lume religioasă atât de sumbră? Chiar este detestată de Dumnezeu; chiar S-a lepădat Dumnezeu de ea? Cum ar trebui să înțelegem cuvintele de osândă ale lui Dumnezeu, din Apocalipsa, pentru lumea religioasă?

Răspuns:

În prezent, întreaga lume religioasă se confruntă cu o pustiire generalizată, fiind lipsită de lucrarea Duhului Sfânt, iar credința și dragostea multor oameni s-au răcit – acesta a devenit un fapt acceptat. Care anume este cauza principală a pustiirii din cercurile religioase este o chestiune pe care trebuie să o înțelegem temeinic cu toții. Să ne uităm mai întâi în trecut, la cauzele pustiirii templului din ultimele zile ale Epocii Legii, și vom putea apoi să înțelegem pe deplin cauza pustiirii lumii religioase din zilele de pe urmă. În ultimele zile ale Epocii Legii, conducătorii evrei nu respectau poruncile lui Dumnezeu. Aceștia mergeau pe propria lor cale și se opuneau lui Dumnezeu; aceasta este principala cauză care a condus direct la pustiirea templului. Domnul Isus i-a expus și i-a dojenit pe farisei, spunând: „Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi vă asemănaţi cu mormintele văruite, care pe dinafară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morţi şi de orice fel de necurăţie! Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de ipocrizie şi de fărădelege!” (Matei 23:27-28).

„Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi mormintele celor drepţi şi spuneţi: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoşilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui profeţilor!» Astfel, voi înşivă mărturisiţi că sunteţi urmaşii celor ce i-au ucis pe profeţi! Umpleţi deci măsura strămoşilor voştri! Şerpilor! Pui de vipere! Cum veţi scăpa de condamnarea la Gheenă?! De aceea, iată, vă trimit profeţi, înţelepţi şi cărturari! Pe unii dintre ei îi veţi omorî şi îi veţi răstigni, iar pe alţii îi veţi biciui în sinagogile voastre şi îi veţi persecuta din cetate în cetate, ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-aţi ucis între Templu şi altar! Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste această generaţie!” (Matei 23:29-36).

„Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris: «Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine! Degeaba însă Mi se închină ei, dând ca învăţături nişte porunci de-ale oamenilor!» Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor! Apoi le-a zis: «Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi tradiţia voastră!»” (Marcu 7:6-9).

Se poate vedea clar din cuvintele Domnului Isus care i-au expus pe farisei că faptele arhiereilor, scribilor și fariseilor evrei Îl sfidau pe Dumnezeu și I se împotriveau. Aceștia au încălcat legile și poruncile lui Dumnezeu, respectând doar tradițiile religioase. Acest lucru este suficient pentru a dovedi că slujirea lui Dumnezeu de către aceștia era, de fapt, o sfidare a lui Dumnezeu și că se opunea voii Lui. În special în timpul manifestării și lucrării Domnului Isus, aceștia L-au condamnat și sfidat nebunește, iar natura și esența lor au fost expuse în totalitate. Drept consecință, se poate vedea că principala cauză care a dus la pustiirea iudaismului a fost faptul că arhiereii, scribii și fariseii evrei L-au sfidat și s-au împotrivit lui Dumnezeu. Un alt motiv a fost că lucrarea lui Dumnezeu se transformase deja. Domnul Isus întrupat începuse lucrarea de răscumpărare din Epoca Harului, în afara templului. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Dumnezeu a înaintat pe temelia lucrării din Epoca Legii și miezul lucrării lui Dumnezeu a trecut la lucrarea de răscumpărare din Epoca Harului. Odată ce Domnul Isus Și-a început lucrarea de răscumpărare, Epoca Harului a debutat și Epoca Legii s-a încheiat. Doar cei care L-au acceptat pe Domnul Isus au avut lucrarea Duhului Sfânt în ei și îndrumarea Domnului, în timp ce oamenii care au rămas în templu, care L-au dat deoparte pe Domnul Isus, L-au sfidat și condamnat, au fost lepădați în mod firesc de lucrarea lui Dumnezeu, căzând în întuneric și suferind blestemele și pedeapsa lui Dumnezeu. Prin urmare, putem spune cu certitudine că pustiirea lumii religioase din Epoca Legii a fost cauzată fără îndoială de om și aceasta doar deoarece conducătorii religioși s-au abătut de la calea Domnului, nu au respectat poruncile Lui, s-au împotrivit voii lui Dumnezeu și s-au ridicat împotriva Lui. Dacă acești conducători religioși ar fi putut să meargă pe calea Domnului și să respecte poruncile Lui, ar mai fi mers Domnul Isus în pustie ca să predice și să lucreze? Ar mai fi mers El printre necredincioși ca să-i caute pe cei care L-ar urma pe Dumnezeu? Cu siguranță nu. Domnul Isus ar fi mers fără îndoială mai întâi în templu și în sinagogi pentru a predica, arătându-Se omului și făcându-Și lucrarea. Prin urmare, de ce a făcut aceasta Domnul Isus? În mod evident, doar pentru că oamenii din templu și din sinagogi nu L-au acceptat pe Domnul Isus, ci L-au condamnat și L-au sfidat, mergând chiar peste tot pentru a încerca să-L aresteze. Din această cauză, Domnul Isus nu a avut altă alternativă decât să meargă în pustie pentru a predica și a lucra și să-i caute printre necredincioși pe cei care L-ar urma. Oamenii inteligenți pot vedea clar acest lucru.

Acum că înțelegem cauza pustiirii lumii religioase din ultimele zile ale Epocii Legii, să privim cauza pustiirii lumii religioase din zilele de pe urmă. Putem vedea cu toții că pastorii și prezbiterii din lumea religioasă din zilele de pe urmă consideră drept prioritare în special predicarea cunoștințelor din Biblie și a teoriilor teologice în bisericile lor. Aceștia folosesc frecvent interpretări ale scripturii pentru a se mândri și a-și da aere, astfel încât ceilalți să-i venereze, nu respectă cuvintele sau poruncile Domnului Isus și nu merg pe calea Lui. Aceștia predică rareori despre intrarea în viață și nu-i conduc niciodată pe oameni să practice sau să cunoască ale Domnului cuvinte într-un mod care le va aduce o înțelegere a adevărului și cunoașterea Domnului. Rezultatul este că toți credincioșii din cercurile religioase se abat de la calea Domnului. Este posibil chiar să creadă în Domnul de mulți ani, dar tot ce înțeleg sunt doar cunoștințe din Biblie și teorii teologice; le lipsește cu desăvârșire cunoașterea Domnului și nu au deloc venerație sau supunere față de El. S-au abătut complet de la cuvintele Domnului și au devenit oameni care cred in El, dar nu-L cunosc, fiind capabili să-L sfideze și să-L trădeze pe Domnul. Din aceasta se poate vedea că acești conducători ai lumii religioase s-au abătut complet de la calea Domnului, ceea ce a condus la pierderea lucrării Duhului Sfânt și a binecuvântărilor lui Dumnezeu de către aceștia; se poate spune că aceasta este cauza principală a pustiirii lumii religioase. O altă cauză este faptul că lucrarea lui Dumnezeu s-a transformat și Domnul Isus S-a întors deja ca Dumnezeu Atotputernic întrupat, care face lucrarea de judecată începând din casa lui Dumnezeu, pe baza temeliei lucrării de răscumpărare a Domnului Isus. El a întemeiat Epoca Împărăției și a încheiat Epoca Harului. Miezul lucrării Duhului Sfânt a fost transferat în lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă și doar cei care Îl acceptă pe Dumnezeu Atotputernic vor avea lucrarea Duhului Sfânt și se vor putea bucura de apa vie a vieții, care izvorăște dinspre tron. Cei care nu pot ține pasul cu lucrarea actuală a lui Dumnezeu și cei care refuză să-L accepte pe Dumnezeu Atotputernic au pierdut lucrarea Duhului Sfânt și au căzut în întuneric. Pastorii și prezbiterii din lumea religioasă în special, care se confruntă cu lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, nu doar că nu o caută sau nu o investighează, dar Îl și sfidează și condamnă nebunește pe Dumnezeu, răspândind tot soiul de zvonuri și de neadevăruri pentru a-i înșela și controla pe credincioși și îi împiedică pe oameni să caute și să investigheze adevărata cale. În urmă cu mult timp, au supărat firea lui Dumnezeu și au atras ura și blestemele Lui, deci cum ar putea să nu fie lepădați și eliminați de Dumnezeu? Am văzut acum că, după apariția celor patru luni sângerii, marile năpaste vor fi pe cale să se abată. Toți cei care nu L-au acceptat pe Dumnezeu Atotputernic vor cădea de bună seamă în năpastă și vor suferi acolo mustrarea și desăvârșirea, iar cei care L-au acceptat pe Dumnezeu Atotputernic vor fi cei răpiți înaintea năpastelor. Cei care nu L-au acceptat pe Dumnezeu Atotputernic pot doar să cadă în năpaste și să aștepte să fie răpiți după acestea. Nu vor fi acești oameni lepădați și eliminați de Domnul? După năpastă, câți oameni ar putea să rămână pentru a fi răpiți? Acum aproape toată lumea religioasă este sub controlul acestei cete de pastori și prezbiteri care urăsc adevărul și se ridică împotriva lui Dumnezeu, deci cum ar putea ea să obțină lucrarea Duhului Sfânt în această situație? Și cum ar fi putut evita să devină pustiită? Aceasta este cauza fundamentală a pustiirii din lumea religioasă.

Înțelegem acum cauza principală a pustiirii din lumea religioasă, și anume faptul că acești conducători ai lumii religioase nu urmează cuvintele Domnului ci, dimpotrivă, s-au abătut de la calea Lui, nu-I respectă poruncile, au încălcat complet voia lui Dumnezeu și au devenit oameni care Îl sfidează pe Dumnezeu. În al doilea rând, întrucât conducătorii din lumea religioasă au devenit oameni care Îl sfidează pe Dumnezeu și niciunul dintre ei nu poate să accepte sau să asculte lucrarea Lui, Dumnezeu Și-a transformat lucrarea, iar lumea religioasă a pierdut lucrarea Duhului Sfânt și a căzut în întuneric. Atunci când Domnul Isus Și-a făcut lucrarea în vremurile trecute, de ce nu a predicat în templu? Deoarece toți preoții și prezbiterii din templu erau oameni care Îl sfidau pe Domnul. Dacă Domnul Isus ar fi intrat în templu, ar fi fost doar alungat și condamnat sau arestat imediat și răstignit – nu este adevărat? Aceasta este principala cauză pentru care Dumnezeu Și-a transformat lucrarea. Dacă preoții și prezbiterii din templu ar fi fost în stare să respecte cuvintele Domnului și să-L slujească pe Dumnezeu în conformitate cu voia Lui, cum ar fi putut templul să devină pustiu? Și cum ar fi putut Dumnezeu să-Și transforme lucrarea? Nu este aceasta situația? În plus, pustiirea lumii religioase împlinește profeția din Biblie: „Mai mult, tot Eu am oprit ploaia pentru voi, când mai erau încă trei luni până la seceriş. Am dat ploaie peste o cetate, dar peste o alta n-am lăsat să plouă; peste un ogor a plouat, însă alt ogor nu a avut parte de ploaie şi s-a uscat. Două-trei cetăţi s-au dus însetate la o alta ca să bea apă, dar nu s-au săturat. Cu toate acestea, nu v-aţi întors la Mine, zice Domnul” (Amos 4:7-8). „Iată, vin zile, zice Stăpânul Domn, când voi trimite foamete în ţară, dar nu foame după pâine şi nu sete după apă, ci după auzirea cuvintelor Domnului” (Amos 8:11). Din aceste două pasaje din scriptură putem înțelege că „o cetate” din „ploaie peste o cetate” se referă la biserica în care Se arată Dumnezeu întrupat și Își face lucrarea, iar „peste o alta” din „peste o alta n-am lăsat să plouă” se referă în mod firesc la lumea religioasă care nu dă ascultare cuvintelor lui Dumnezeu, nu-I respectă poruncile și care respinge, sfidează și condamnă manifestarea și lucrarea lui Dumnezeu întrupat. Dumnezeu abate foametea asupra lumii religioase pentru a-i forța pe cei din cadrul religiei care cred sincer în Dumnezeu și iubesc adevărul să o părăsească, să caute pașii lucrării lui Dumnezeu, să caute ce spune Duhul Sfânt tuturor bisericilor și să se îndrepte către manifestarea și lucrarea lui Dumnezeu. Toți cei care aud glasul lui Dumnezeu și care acceptă și ascultă lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă sunt fecioarele înțelepte și cei care sunt ridicați înaintea tronului lui Dumnezeu. Acești oameni participă cu toții la ospățul nunții Mielului și se bucură de hrana dată de apa vie a vieții, care izvorăște dinspre tron; credința și dragostea lor de la început au fost recăpătate. Aceștia se pregătesc să mănânce și să bea cuvintele lui Dumnezeu, cunoscându-I cuvintele și punându-le în practică și vor dobândi o înțelegere a adevărului și intrarea în realitate. Odată ce acești oameni înțeleg adevărul și au o cunoaștere adevărată a lui Dumnezeu, vor putea să-L slăvească și să-L asculte, obținând în acest fel o viață nouă de la Dumnezeu! Toate acele organizații religioase sau acele persoane care nu acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic sunt detestate, respinse și eliminate de Dumnezeu, fiind lipsite de lucrarea Duhului Sfânt – aceasta este dincolo de orice îndoială! Haideți să citim cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic: „El va împlini acest fapt: va face ca toți oamenii din univers să vină înaintea Lui și să I se închine Dumnezeului de pe pământ, iar lucrarea Lui din alte locuri va înceta, iar oamenii vor fi forțați să caute adevărata cale. Va fi ca și cu Iosif: toți au venit la el pentru hrană și i s-au închinat, pentru că el avea hrana. Pentru a evita foametea, oamenii vor fi forțați să caute adevărata cale. Întreaga comunitate religioasă suferă o foamete teribilă și numai Dumnezeul de astăzi este izvorul nesecat de apă vie, deținut de izvorul nesecat care curge în etern oferit pentru bucuria omului, iar oamenii vor veni și vor depinde de El” („Împărăția Milenară a sosit” din Cuvântul Se arată în trup). „Toată lucrarea lui Dumnezeu în întregul univers s-a concentrat asupra acestui grup de oameni. El și-a dedicat toate eforturile și a sacrificat totul pentru voi; El v-a revendicat și a dat pentru voi toată lucrarea Duhului în întregul univers. De aceea spun că voi sunteți cei norocoși. Mai mult, El a transferat slava Lui de la Israel, poporul Lui ales, către voi, pentru ca scopul planului Lui să se manifeste prin voi, acest grup de oameni. De aceea, voi sunteți cei care veți primi moștenirea lui Dumnezeu, și chiar mai mult, sunteți moștenitorii slavei lui Dumnezeu” („Este lucrarea lui Dumnezeu atât de simplă cum și-o imaginează oamenii?” din Cuvântul Se arată în trup).

Vedem clar din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic că Dumnezeu nu i-a îndepărtat niciodată pe cei care cred sincer în El și care tânjesc după manifestarea Lui. Prin atotputernicia și înțelepciunea Lui, Dumnezeu îi mântuiește pe cei care cred sincer în El, astfel încât să se poată elibera din robia și controlul antihriștilor și oamenilor răi din lumea religioasă, și face astfel încât să fie ridicați înaintea tronului lui Dumnezeu și să accepte judecata, purificarea și desăvârșirea cuvintelor Lui. Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă Își face lucrarea de judecată și exprimă întregul adevăr care purifică și mântuiește omenirea, astfel încât înaintea năpastelor să se poată naște un grup de biruitori, aceștia fiind primele Sale roade. Aceasta împlinește profeția din Cartea Apocalipsei: „Aceştia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci sunt virgini. Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge. Ei au fost răscumpăraţi dintre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu şi pentru Miel” (Apocalipsa 14:4). După crearea acestui grup de biruitori de către Dumnezeu, se va încheia temporar o etapă a lucrării de judecată care începe din casa lui Dumnezeu, înfăptuite de Dumnezeu întrupat, iar după aceasta Dumnezeu va abate marile năpaste pentru a-i răsplăti pe cei buni și a-i pedepsi pe cei răi. În acel moment, toți cei care nu au acceptat lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă, care Îl condamnă și Îl sfidează pe Dumnezeu Atotputernic, vor cădea în năpaste și vor suferi în acestea desăvârșirea de a fi judecați și mustrați. Doar dacă părăsim religia, ținem pasul cu pașii Mielului, acceptăm și ascultăm lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă și suportăm judecata și purificarea înaintea scaunului lui Hristos putem fi desăvârșiți apoi de Dumnezeu în biruitori. Doar atunci vom fi cruțați de încercări, în timp ce toți cei de sub ceruri vor fi nevoiți să suporte încercările. Doar acești biruitori creați de Dumnezeu – aceste prime roade – sunt calificați să moștenească făgăduința și binecuvântările lui Dumnezeu! Acum Dumnezeu a creat deja un grup de biruitori în China continentală și, cu marile năpaste în viitorul apropriat, toți cei care Îl condamnă și Îl sfidează pe Dumnezeu Atotputernic vor cădea în năpaste și vor fi pedepsiți, pierzând pe veci orice șansă de a fi mântuiți.

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”

De fapt, trecutul comunității religioase de împotrivire față de Dumnezeu datează cel puțin de la sfârșitul Epocii Legii. Când Dumnezeu S-a întrupat și Și-a făcut lucrarea pentru prima oară în Epoca Harului, comunitatea religioasă deja fusese cucerită demult de farisei și antihriști. A devenit forța de împotrivire față de lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus. Când Dumnezeu Atotputernic, Hristos din zilele de pe urmă, va apărea și Își va face lucrarea, cei din comunitățile religioase vor fi tot vrăjmași ai lucrării de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Ei nu numai că Îl condamnă fanatic și Îl blasfemiază pe Dumnezeu Atotputernic, dar colaborează și cu satanicul Partidul Comunist Chinez ca să prigonească și să distrugă Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Ei au comis păcatul odios de a-L fi răstignit pe Dumnezeu din nou! Domnul Isus nu numai că i-a blestemat pe farisei, dând în vileag întunecimea comunității religioase, dar, când Dumnezeu Atotputernic Își face lucrarea de judecată în zilele de pe urmă, El tot demască adevărata esență a pastorilor și prezbiterilor: împotrivirea față de Dumnezeu. În plus, El i-a blestemat pe antihriștii care L-au răstignit din nou pe Dumnezeu. E un lucru care chiar ne dă de gândit! În ambele dăți în care Dumnezeu S-a întrupat, a condamnat și a blestemat comunitatea religioasă. Ce arată asta? Aleșii lui Dumnezeu înțeleg în sfârșit: comunitatea religioasă, Babilonul cel măreț, e menită să cadă. Comunitatea religioasă crede în Dumnezeu doar cu numele, dar niciodată nu-L slăvește cu adevărat și nu-I este martoră. Ei cu siguranță nu fac voia Lui. Nu pot să-i ducă pe aleșii lui Dumnezeu la tronul Său. Cu siguranță nu-i pot duce pe calea cea bună, ca să înțeleagă adevărul și să-L cunoască pe Dumnezeu prin practicarea și trăirea cuvintelor Lui. Liderii religioși se împotrivesc întru totul voii lui Dumnezeu. Ei înșiși nu practică adevărul, dar predică cunoștințele din Biblie și teoria teologică pentru a se semeți și pentru a-i face pe oameni să-i respecte și să li se închine. Ei îi conduc pe credincioși pe calea fățărniciei fariseilor. Le fac rău și îi distrug pe aleșii lui Dumnezeu. Liderii religioși au devenit cu toții uneltele Satanei, adevărați antihriști. În cele trei etape ale lucrării Sale de a mântui omenirea, Dumnezeu S-a întrupat de două ori ca să răscumpere și să salveze omenirea. Întreaga comunitate religioasă este vrăjmașul lui Hristos; membrii ei au devenit obstacole în calea lucrării de mântuire a lui Dumnezeu. Ei I-au ofensat firea lui Dumnezeu și, în consecință, El i-a blestemat și pedepsit . E exact așa cum spun profețiile: „A căzut, a căzut marele Babilon, a devenit o locuinţă a demonilor, un adăpost pentru orice duh necurat, un adăpost pentru orice pasăre necurată” (Apocalipsa 18:2) „A căzut, a căzut Babilonul cel mare, cel care a dat să bea la toate neamurile din vinul mâniei datorat desfrânării lui!” (Apocalipsa 14:8). „Vai, vai, cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea puternică! Într-un ceas a venit condamnarea ta!” (Apocalipsa 18:10).

Să ne uităm la cum condamnă Dumnezeu Atotputernic pe acești antihriști care I se opun lui Dumnezeu și comunitatea religioasă controlată de antihriști. Dumnezeu Atotputernic spune: „Hristos vine în timpul zilelor de pe urmă, astfel încât toți cei care cred cu adevărat în El pot să primească viața. Lucrarea Lui este de dragul închiderii vechii epoci și intrării în cea nouă și este calea ce trebuie luată de către toți cei care vor intra în noua epocă. Dacă nu ești capabil să Îl recunoști și, în schimb, Îl condamni, blasfemiezi sau chiar Îl persecuți, atunci ești sortit să arzi pentru eternitate și nu vei intra niciodată în împărăția lui Dumnezeu. Pentru aceasta, Hristos este Însuși expresia Sfântului Duh, expresia lui Dumnezeu și Cel căruia Dumnezeu I-a încredințat săvârșirea lucrării Lui pe pământ. Și astfel spun că dacă nu poți accepta tot ceea ce este săvârșit de Hristos al zilelor de pe urmă, atunci blasfemiezi Duhul Sfânt. Pedeapsa care ar trebui să fie îndurată de toți cei care Îl blasfemiază pe Duhul Sfânt este evidentă pentru toată lumea. Și, de asemenea, spun că dacă te opui lui Hristos al zilelor de pe urmă și Îl negi, nu va fi nimeni care să suporte consecințele în numele tău. Mai mult decât atât, începând cu această zi, nu vei mai avea o altă șansă să obții aprobarea lui Dumnezeu; chiar dacă încerci să te răscumperi, nu vei mai privi niciodată chipul lui Dumnezeu. Deoarece Cel căruia I te opui nu este un om, ceea ce negi nu este o ființă firavă, ci Hristos. Ești conștient de această consecință? Nu ai făcut o greșeală mică, ci ai comis o crimă îngrozitoare” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup).

„Amintiți-vă ce a urmat după ce evreii L-au răstignit pe Isus pe cruce acum 2000 de ani. Evreii au fost goniți din Israel și au fugit în țări din întreaga lume. Mulți au fost uciși, iar întreaga națiune evreiască a fost supusă unei distrugeri fără precedent. Ei L-au bătut în cuie pe Isus pe cruce – au comis o crimă atroce – și au provocat firea lui Dumnezeu. Ei au fost obligați să plătească pentru ceea ce au făcut, au fost obligați să suporte consecințele acțiunilor lor. Ei L-au condamnat pe Dumnezeu, L-au respins pe Dumnezeu și astfel nu au avut decât un destin: acela de a fi pedepsiți de Dumnezeu. Aceasta este consecința amară și dezastrul pe care conducătorii lor le-au adus asupra țării și națiunii lor” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” din Cuvântul Se arată în trup).

„Avem încrederea că nicio țară sau putere nu poate sta în calea a ceea ce Dumnezeu dorește să împlinească. Cei care împiedică lucrarea lui Dumnezeu se opun cuvântului lui Dumnezeu, tulbură și subminează planul lui Dumnezeu vor fi, în cele din urmă, pedepsiți de Dumnezeu. Cel care sfidează lucrarea lui Dumnezeu va fi trimis în iad; orice țară care sfidează lucrarea lui Dumnezeu va fi distrusă; orice națiune care se ridică pentru a se opune lucrării lui Dumnezeu va fi ștearsă de pe fața pământului și va înceta să mai existe” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” din Cuvântul Se arată în trup).

„Dar atâta timp cât lumea veche continuă să existe, voi arunca furia Mea asupra națiunilor sale, promulgând în mod deschis decretele Mele administrative în tot universul, și dând mustrări asupra oricui le încalcă.

Când Îmi întorc fața spre univers pentru a vorbi, toată omenirea aude vocea Mea și după aceea vede toate lucrările pe care le-am făcut cu migală în univers. Cei care se împotrivesc voinței Mele, adică cei care se opun Mie cu faptele omului, vor cădea sub mustrarea Mea. Voi lua multitudinea de stele din ceruri și le voi face din nou, și datorită Mie soarele și luna vor fi făcute din nou – cerurile nu vor mai fi așa cum au fost; nenumăratele lucruri de pe pământ vor fi făcute din nou. Totul se va întregi prin cuvintele Mele. Multele națiuni din univers vor fi împărțite din nou și înlocuite de națiunea Mea, astfel încât națiunile de pe pământ vor dispărea pentru totdeauna și vor deveni o națiune care Mi se închină Mie; toate națiunile pământului vor fi distruse și vor înceta să mai existe. Dintre ființele umane din univers, toți cei care aparțin diavolului vor fi exterminați; toți cei care se închină lui Satana vor fi doborâți la pământ de focul Meu arzător, adică, cu excepția celor care se află acum în curent, restul vor fi transformați în cenușă. Când voi mustra multele popoare, cei din lumea religioasă se vor întoarce, în diferite măsuri, la Împărăția Mea, cuceriți de faptele Mele, pentru că ei vor fi văzut venirea Celui Sfânt pe un nor alb. Toată omenirea va urma propriul său neam și va primi mustrări diferite în funcție de ceea ce a făcut. Cei care Mi s-au opus vor pieri cu toții; cât despre cei ale căror fapte de pe pământ nu M-au implicat pe Mine, ei vor continua să existe pe pământ, sub conducerea fiilor Mei și a poporului Meu, datorită modului în care s-au achitat. Mă voi arăta la o mulțime de popoare și nenumărate națiuni, sunând mai departe cu glasul Meu deasupra pământului pentru a proclama finalizarea marii Mele lucrări pentru ca toată omenirea să vadă cu ochii săi” („Capitolul 26” din „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers” în Cuvântul Se arată în trup).

„Lumea se prăbușește! Babilonul este paralizat! Oare cum ar putea lumea religioasă să nu fie distrusă de autoritatea Mea pe pământ? Cine îndrăznește încă să nu Mă asculte și să Mi se opună? Cărturarii? Toți oficialii religioși? Conducătorii și autoritățile de pe pământ? Îngerii? Cine nu celebrează perfecțiunea și plinătatea corpului Meu? Printre toate popoarele, care nu-Mi cântă, fără încetare, laude, care nu este, în mod constant, fericit?” („Capitolul 22” din „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers” în Cuvântul Se arată în trup).

Fiecare propoziție formată de cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic e adevărul; ele au autoritate și putere; ele arată pe deplin neprihănirea, măreția, mânia și firea de neofensat a lui Dumnezeu. Cei care se împotrivesc lui Dumnezeu, Îi întrerup sau tulbură lucrarea, vor primi cu siguranță pedeapsa și răzbunarea lui Dumnezeu. În Epoca Legii, cetățenii Sodomei L-au negat public pe Dumnezeu și I s-au împotrivit. Ei L-au mâniat și au fost toți distruși de Dumnezeu; au fost făcuți una cu pământul. În Epoca Harului, cei mai de seamă preoți evrei, cărturarii și fariseii I s-au împotrivit public și L-au condamnat pe Domnul Isus. Ei au colaborat cu guvernarea romană ca să-L răstignească pe Domnul Isus. Au comis un păcat grav care L-a mâniat pe Dumnezeu. Întregul popor evreu a fost distrus cum nu s-a mai văzut. În zilele de pe urmă, liderii religioși Îl judecă pe Dumnezeu, I se opun și-L condamnă fără motiv. Ba chiar cooperează și complotează cu Partidul Comunist Chinez diablic pentru a-i suprima, aresta și prigoni pe frații și surorile care răspândesc Evanghelia împărăției. Ei au păcătuit îngrozitor, hulind împotriva Duhului Sfânt și crucificându-L din nou pe Dumnezeu, acum multă vreme. Comportamentul lor rău e chiar mai grav decât al celor din Sodoma. E incomparabil mai rău decât cel al fariseilor evrei. Toți sunt antihriști demascați de lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Ei sunt forța religioasă a răului care s-a împotrivit lui Dumnezeu mai mult și mai fanatic decât oricine în trecut! Comunitatea religioasă e alcătuită în întregime din forțe ale răului care se opun lui Dumnezeu. E un cuib de demoni antihriști. E un bastion statornic care încearcă să stea ca egal al Împărăției lui Hristos. Sunt o tabără satanică de vrăjmași declarați ai lui Dumnezeu care se ridică îndărătnic împotriva Lui! Firea dreaptă a lui Dumnezeu nu poate fi ofensată! Sfințenia lui Dumnezeu nu poate fi întinată! Lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă e răsăritul unei epoci noi și sfârșitul uneia vechi. Comunitatea religioasă care e controlată de tot felul de demoni antihriști precum și lumea asta rea vor fi distruse în curând de dezastrul din zilele de pe urmă. Pedeapsa dreaptă a lui Dumnezeu a sosit deja! E așa cum spune Dumnezeu Atotputernic: „Lumea se prăbușește! Babilonul este paralizat! Oare cum ar putea lumea religioasă să nu fie distrusă de autoritatea Mea pe pământ?” („Capitolul 22” din „Cuvintele lui Dumnezeu către întregul univers” în Cuvântul Se arată în trup).

Toți cei ce nu acceptă lucrarea de judecată a lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă, indiferent de cum respectă numele Domnului Isus în comunitatea religioasă, indiferent de cum urmează Biblia, mântuirea crucii sau ceremoniile religioase, indeiferent de cum trudesc, suferă sau se jertfesc, dacă nu se căiesc și nu se întorc la Dumnezeu Atotputernic, vor fi răsturnați și distruși împreună cu restul comunității religioase. Dumnezeu a rânduit asta demult; nimeni n-o poate schimba! Dumnezeu și-a numit aleșii acum mult timp în profețiile Apocalipsei, „Ieşi afară din ea, poporul Meu, ca să nu fii părtaş păcatelor ei şi să nu primeşti din urgiile ei” (Apocalipsa 18:4).

Fragment din „Întrebări clasice și răspunsuri despre Evanghelia Împărăției”

Acum sunt ultimele zile. Semnele Apocalipsei au apărut până în 2020. profețiile întoarcerii Domnului au fost realizate, iar Domnul s-a întors. Te rog citește acest articol pentru a afla misterul întoarcerii Domnului.