21.4.21

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 250 | „Semnificația mântuirii descendenților lui Moab”


 Devotional zilnic | Fragment 250 | „Semnificația mântuirii descendenților lui Moab”

Când Dumnezeu a venit pe pământ, nu era din lumea asta, și nu S-a întrupat ca să Se bucure de lume. Locul unde lucrarea Îi va dezvălui firea și care va fi cel mai semnificativ este cel în care S-a născut El. Fie că este un tărâm sfânt sau murdar și indiferent unde lucrează El, El este sfânt. Totul în lume a fost creat de El, deși totul a fost corupt de Satana. Totuși, toate lucrurile încă aparțin Lui; toate sunt în mâinile Lui. El vine într-un ținut murdar și lucrează ca să Își dezvăluie sfințenia; face asta doar de dragul lucrării Sale, ceea ce înseamnă că El îndură mari umilințe ca să facă o asemenea lucrare pentru a-i mântui pe oamenii din acest ținut necurat. Face lucrul acesta pentru a fi martor, de dragul întregii omeniri. O astfel de lucrare le arată oamenilor dreptatea lui Dumnezeu și reușește să demonstreze mai bine supremația Sa. Măreția și corectitudinea Lui se manifestă în mântuirea unui grup de oameni umili, pe care alții îi disprețuiesc. Faptul că S-a născut într-un ținut murdar nu dovedește că El este umil; pur și simplu permite întregii creații să vadă măreția Lui și adevărata Lui dragoste pentru omenire. Cu cât mai mult face El asta, cu atât mai mult dezvăluie dragostea Lui pură, dragostea Lui fără cusur pentru oameni. Dumnezeu este sfânt și drept. Chiar dacă S-a născut într-un ținut murdar și chiar dacă trăiește cu acei oameni care sunt plini de murdărie, la fel cum Isus a trăit cu păcătoșii în Epoca Harului, oare nu toată lucrarea Lui este săvârșită pentru supraviețuirea întregii omeniri? Nu e totul ca omenirea să poată câștiga marea mântuire? În urmă cu două mii de ani, El a locuit cu păcătoșii câțiva ani. Asta a fost de dragul răscumpărării. Astăzi, El trăiește cu un grup de oameni murdari și josnici, de dragul mântuirii. Nu toată lucrarea Lui este de dragul vostru, al oamenilor? Dacă nu pentru a mântui omenirea, de ce să fi trăit și să fi suferit cu păcătoșii atât de mulți ani după ce S-a născut într-o iesle? Și dacă nu ca să mântuiască omenirea, de ce să Se întoarcă întrupat a doua oară, născut în acest ținut unde se adună demonii, și să trăiască alături de acești oameni care au fost profund corupți de Satana? Nu este Dumnezeu loial? Care parte din lucrarea Lui nu a fost pentru omenire? Care parte nu a fost pentru destinul vostru? Dumnezeu este sfânt – lucrul acesta e de neschimbat! Nu este poluat de mizerie, deși El a venit într-un ținut murdar; toate acestea pot să însemne doar că dragostea lui Dumnezeu pentru omenire este foarte altruistă și că suferința și umilirea pe care le îndură El sunt extrem de mari! Nu știți cât de mare e umilirea pe care o îndură pentru voi toți și pentru destinul vostru? În loc să-i mântuiască pe oamenii importanți sau pe fiii familiilor bogate și puternice, El ține să-i mântuiască pe cei care sunt umili și desconsiderați. Nu sunt toate acestea sfințenia Lui? Nu sunt toate acestea dreptatea Lui? De dragul supraviețuirii omenirii, El preferă să Se nască într-un ținut murdar și să suporte toate înjosirile. Dumnezeu este foarte real – El nu face lucrări false. Oare nu fiecare etapă a lucrării se face într-un mod atât de practic? Deși toți oamenii Îl vorbesc de rău și spun că stă la masă cu păcătoșii, deși toți oamenii Îl batjocoresc și spun că locuiește cu fiii murdăriei, că locuiește cu cei mai josnici oameni, El tot Se oferă altruist și tot este respins de omenire. Suferința pe care o îndură El nu este mai mare decât a voastră? Lucrarea pe care o face El nu valorează mai mult decât prețul pe care l-ați plătit voi?

20.4.21

Domnul S-a arătat în Est (2)

de Qiu Zhen, China

Sora Xie a deschis cartea cuvintelor lui Dumnezeu și a citit: „Când Mântuitorul va sosi în zilele de pe urmă, dacă I s-ar spune tot Isus şi S-ar naşte din nou în Iudeea și Și-ar face lucrarea în Iudeea, atunci aceasta ar dovedi că am creat doar poporul lui Israel şi că am răscumpărat doar poporul lui Israel şi că nu am nimic de-a face cu neevreii. Nu Mi-ar contrazice aceasta cuvintele că «Eu sunt Domnul care a creat cerurile şi pământul şi toate lucrurile?» Am părăsit Iudeea şi Îmi fac lucrarea printre neevrei pentru că nu sunt doar Dumnezeul poporului lui Israel, ci Dumnezeul tuturor creaturilor. Apar printre neevrei în zilele de pe urmă pentru că nu sunt doar Iahve, Dumnezeul poporului lui Israel, ci pentru că Eu sunt, de asemenea, Creatorul tuturor aleşilor Mei printre neevrei. Nu am creat doar Israelul, Egiptul şi Libanul, ci am creat şi toate popoarele neevreieşti de dincolo de Israel. Şi, datorită acestui fapt, Eu sunt Domnul tuturor creaturilor. Am folosit Israelul doar ca punct de pornire pentru lucrarea Mea, am folosit Iudeea şi Galileea ca fortăreţe ale lucrării Mele de răscumpărare şi am folosit popoarele neevreieşti ca bază de unde voi aduce sfârşitul întregii epoci” („Mântuitorul S-a întors deja pe un «nor alb»” din Cuvântul Se arată în trup). „Voi face cunoscut tuturor oamenilor că nu sunt numai Dumnezeul israeliților, ci și Dumnezeul tuturor națiunilor Neamurilor, chiar și al acelora pe care le-am blestemat. Voi lăsa pe toți oamenii să vadă că Eu sunt Dumnezeul întregii creații. Aceasta este lucrarea Mea cea mai mare, scopul planului Meu de lucru pentru zilele de pe urmă și singura lucrare care trebuie îndeplinită în acele zile” („Lucrarea de răspândire a Evangheliei este și lucrarea de mântuire a omului” din Cuvântul Se arată în trup). „El i-a condus pe israeliți și S-a născut în Iudeea și, de asemenea, într-un ținut al neamurilor. Nu este toată lucrarea Lui pentru întreaga omenire pe care a creat-o? Îi iubește El pe israeliți însutit și le urăște pe neamuri înmiit? Aceasta nu este noțiunea voastră? Voi sunteți cei care nu-L recunoașteți pe Dumnezeu; nu este faptul că El nu a fost niciodată Dumnezeul vostru. Voi sunteți cei care-L resping pe Dumnezeu; nu El este Cel care nu dorește să fie Dumnezeul vostru. Cine dintre cei creați nu este în mâinile Atotputernicului? În cucerirea voastră de astăzi, scopul nu este acela ca voi să recunoașteți că El nu este nimeni altul decât Dumnezeul vostru? Dacă încă mai susțineți că El este doar Dumnezeul israeliților și încă susții că originea nașterii Lui este casa lui David din Israel, că nicio altă națiune decât Israelul nu este calificată să-L «producă» pe Dumnezeu și, chiar și mai puțin, că orice familie a neamurilor nu este capabilă să primească personal lucrarea lui Iahve – dacă tot crezi astfel, atunci, aceasta nu te face un opozant încăpățânat? […] Nu ai crezut prea mult timp în Dumnezeu, totuși, ai multe noțiuni despre El, până în punctul în care nu îndrăznești să crezi, pentru o clipă, că Dumnezeul israeliților ar binevoi să vă onoreze cu prezența Lui. Chiar și mai puțin îndrăzniți să vă gândiți la modul în care L-ați putea vedea pe Dumnezeu arătându-Se personal, având în vedere cât de insuportabil de întinați sunteți. De asemenea, nu v-ați gândit niciodată cum ar putea Dumnezeu să coboare personal într-un ținut al neamurilor. El ar trebui să coboare pe Muntele Sinai sau pe Muntele Măslinilor și să Se arate israeliților. Nu sunt toate neamurile (adică, oameni din afara Israelului) obiecte ale urii Sale? Cum ar putea să lucreze El personal printre ei? Toate acestea sunt noțiunile profund înrădăcinate pe care le-ați dezvoltat de-a lungul multor ani. Scopul de a vă cuceri astăzi este să sfărâmați aceste noțiuni ale voastre. Prin aceasta, ați văzut că Dumnezeu S-a arătat personal printre voi – nu pe Muntele Sinai sau pe Muntele Măslinilor, ci printre oamenii pe care El nu i-a condus niciodată în trecut” („Adevărul lăuntric al lucrării de cucerire (3)” din Cuvântul Se arată în trup). „Dacă lucrarea Lui actuală s-ar desfășura printre israeliți, până când planul Său de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani s-ar încheia, toți ar crede că Dumnezeu este numai Dumnezeul israeliților, că doar israeliții sunt poporul ales al lui Dumnezeu, că numai israeliții merită să moștenească binecuvântarea și făgăduința lui Dumnezeu. În timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu este întrupat în rândul națiunii neamurilor marelui balaur roșu; El a realizat lucrarea lui Dumnezeu ca Dumnezeu al întregii creații; El a terminat întreaga lucrare de mântuire și va încheia partea centrală a lucrării Sale în națiunea marelui balaur roșu. Miezul acestor trei etape ale lucrării este mântuirea omului – și anume, să facă întreaga creație să se închine Domnului creației. Prin urmare, fiecare etapă a acestei lucrări este foarte semnificativă; Dumnezeu categoric nu va face ceva fără semnificație sau valoare” („Dumnezeu este Domnul întregii creații” din Cuvântul Se arată în trup).

Sora Hao mi-a oferit apoi părtășie, spunând: „În trecut, am hotărât în inimile noastre că Dumnezeu era Dumnezeul israeliților pentru că primele două etape ale lucrării Lui au avut loc, amândouă, în Israel. Israelul a fost locul de obârșie al lucrării lui Dumnezeu și baza pentru lucrarea lui Dumnezeu, așa că ne-am gândit că lucrarea Lui putea fi făcută doar în Israel, că Evanghelia putea ieși doar din Israel și că doar israeliții sunt cu adevărat poporul ales al lui Dumnezeu. De aceea, dacă Dumnezeu încă Și-ar împlini această ultimă etapă a lucrării Sale în Israel, atunci am crede cu și mai multă putere că Dumnezeu Își poate face lucrarea doar în Israel, că El poate binecuvânta doar israeliții și că nu are nimic de-a face cu neamurile. În zilele de pe urmă, Dumnezeu a ales să-Și facă lucrarea de judecată și de curățire a oamenilor într-o țară păgână, în țara unde marele balaur roșu zace încolăcit – China. Procedând astfel, El a schimbat noțiunile tuturor, pentru ca oamenii să poată vedea că, de fapt, Dumnezeu nu este doar Dumnezeul israeliților, ci Dumnezeul tuturor lucrurilor create. Dumnezeu nu binecuvântează doar israeliții, ci și neamurile. Lucrul acesta împlinește lucrarea lui «Dumnezeu este Domnul întregii creații». Este clar că faptul că Dumnezeu a ales să-Și facă lucrarea în zilele de pe urmă în China este deosebit de important. Dumnezeu este cu adevărat nespus de atotputernic și de înțelept.

Ascultând părtășia surorii, m-am cufundat în contemplare: „Da,” m-am gândit, „Dumnezeu este Domnul întregii creații. Oare nu toată omenirea a fost creată de Dumnezeu? Dumnezeu nu mântuiește doar israeliții, ci și poporul chinez. Faptul că Dumnezeu vine azi în China nu arată, oare, dragostea pe care o poartă neamurilor? Se pare că eu chiar nu înțeleg voia lui Dumnezeu!” Gândindu-mă la acest lucru, m-am simțit oarecum rușinată. Mi-am înmuiat tonul vocii și am spus: „Soră, înțeleg ce spui. Dacă Dumnezeu Și-ar face încă o dată lucrarea în Israel, L-am delimita pe Dumnezeu și am gândi că El este doar Dumnezeul israeliților. Dumnezeu lucrează în felul acesta astăzi ca să distrugă noțiunile oamenilor și să-i facă pe oameni să înțeleagă că Dumnezeu este Domnul tuturor ființelor create, că Dumnezeu Își poate face lucrarea în Israel și deopotrivă în China, și astfel noi să nu delimităm lucrarea lui Dumnezeu. Se pare că, delimitând lucrarea lui Dumnezeu pe baza noțiunilor și închipuirilor mele, am fost, cu adevărat, atât de nesăbuită și ignorantă! Însă, mai este ceva ce nu înțeleg. Sunt atâtea țări pe lume, ca numeroasele țări ale Europei și ale Americii de Nord, unde protestantismul și catolicismul sunt religii naționale și unde Dumnezeu a fost întotdeauna venerat. Nu I-ar fi mai ușor lui Dumnezeu să vină și să-Și facă lucrarea de judecată și de curățire a oamenilor în acele țări? China este o țară atee, plină de idolatri. Guvernul național îi persecută frenetic pe cei ce cred în Dumnezeu, așa că de ce Și-ar face Dumnezeu lucrarea în China?”

Sora Xie a zâmbit și a spus: „Soră, întrebarea ta este esențială! De ce a ales Dumnezeu să-Și facă lucrarea de judecată și de curățire în China? Doar înțelegând scopul și semnificația lucrării lui Dumnezeu din Israel și din China vom putea înțelege acest aspect al adevărului. Să aruncăm o privire la ceea ce spune Dumnezeu Atotputernic. Dumnezeu Atotputernic spune: «Vechiul Testament consemnează cuvintele lui Iahve către israeliți și lucrare Lui în Israel; Noul Testament consemnează lucrarea lui Isus în Iudeea. Dar de ce Biblia nu conține niciun nume chinezesc? Deoarece primele două părți ale lucrării lui Dumnezeu s-au desfășurat în Israel, deoarece oamenii din Israel erau cei aleși – ceea ce înseamnă că au fost primii care au acceptat lucrarea lui Iahve. Ei erau cel mai puţin corupţi din întreaga omenire și, la început, au fost înclinaţi să Îl admire pe Dumnezeu și să I se închine. Ei ascultau cuvintele lui Iahve și întotdeauna slujeau în templu și purtau veşminte sau coroane preoțești. Ei au fost poporul care I s-a închinat cel mai devreme lui Dumnezeu și cel mai timpuriu obiect al lucrării Sale. Acești oameni au fost un exemplu și model pentru întreaga omenire. Ei erau exemple și modele ale sfințeniei și dreptății. Oameni precum Iov, Avram, Lot sau Petru sau Timotei – ei erau cu toții israeliți și cele mai sfinte exemple și modele. Israel a fost țara care I s-a închinat cel mai devreme lui Dumnezeu și de aici au provenit mai mulți oameni drepți decât de oriunde altundeva. Dumnezeu a lucrat în ei pentru a putea să gestioneze mai bine omenirea dintr-un capăt în celălalt al ținutului pe viitor. Dreptatea închinării lor față de Iahve și reușitele lor au fost consemnate astfel încât ei să poată sluji ca exemple și modele pentru oamenii din afara Israelului în timpul Epocii Harului, iar acțiunile lor au susținut câteva mii de ani de lucrare, chiar până astăzi» („Viziunea lucrării lui Dumnezeu (2)” din Cuvântul Se arată în trup). «Lucrarea lui Iahve a fost facerea lumii, a fost începutul; această etapă a lucrării este finalul lucrării și încheierea. La început, lucrarea lui Dumnezeu a fost îndeplinită printre cei aleși ai Israelului și a reprezentat începutul unei noi epoci în cel mai sfânt dintre toate locurile. Ultima etapă a lucrării este îndeplinită în cea mai necurată dintre țări, pentru a judeca lumea și pentru a încheia epoca. În prima etapă, lucrarea lui Dumnezeu a fost făcută în cel mai strălucitor dintre locuri, iar ultima etapă este îndeplinită în cel mai întunecat dintre toate locurile, iar acest întuneric va fi izgonit, lumina va fi adusă, iar toți oamenii vor fi cuceriți. După ce vor fi cuceriți oamenii din cel mai necurat și întunecat loc dintre toate și după ce întreaga populație va recunoaște că există un Dumnezeu, care este adevăratul Dumnezeu și fiecare persoană a fost convinsă pe deplin, atunci acest fapt va fi folosit pentru a îndeplini lucrarea de cucerire dintr-un capăt în celălalt al întregului univers. Această etapă a lucrării este simbolică: odată ce lucrarea acestei epoci se va încheia, lucrarea de 6000 de ani de gestionare va ajunge pe deplin la final. Odată ce aceia din cel mai întunecat dintre toate locurile vor fi cuceriți, se înțelege de la sine că va fi la fel peste tot. Astfel, doar lucrarea de cucerire din China are un simbolism semnificativ. China întrupează toate forțele întunericului, iar oamenii din China îi reprezintă pe toți cei care aparțin trupului, Satanei din carne şi oase. Poporul chinez este cel care a fost cel mai mult corupt de marele balaur roșu, care se opune cel mai puternic lui Dumnezeu, a cărui umanitate este cea mai josnică și necurată și, astfel, reprezintă arhetipul întregii omeniri corupte. Aceasta nu înseamnă că alte țări nu au probleme deloc; concepțiile omului sunt toate la fel și, deși oamenii acestor țări pot avea o bună valoare, dacă nu Îl cunosc pe Dumnezeu, atunci înseamnă că I se opun Lui. De ce evreii I s-au opus și, de asemenea, L-au sfidat pe Dumnezeu? De ce I s-au opus şi fariseii? De ce L-a trădat Iuda pe Isus? La acea vreme, mulți dintre ucenici nu Îl cunoșteau pe Isus. De ce, după ce Isus a fost răstignit și a înviat, oamenii tot nu credeau în El? Nu este la fel neascultarea oamenilor? Doar că oamenii din China sunt daț‏i ca exemplu și când ei vor fi cuceriți, vor deveni un model și exemplu și vor servi ca referință pentru alții. De ce am spus întotdeauna că voi sunteți accesorii ale planului Meu de gestionare? În poporul chinez corupţia, impuritatea, nedreptatea, opoziţia şi răzvrătirea se manifestă cel mai pe deplin şi sunt dezvăluite în toate diferitele lor forme. Pe de o parte, ei sunt de un calibru slab şi, pe de altă parte, viețile și mentalitatea lor sunt înapoiate, iar obiceiurile lor, mediul social, originea familiei – toate sunt cele mai înapoiate și slabe. Statutul lor, de asemenea, este umil. Lucrarea din acest loc este simbolică și, după ce această lucrare de testare va fi îndeplinită în întregime, lucrarea Sa ulterioară se va desfășura mult mai bine. Dacă poate fi finalizată această etapă a lucrării, atunci lucrarea ulterioară e de la sine înțeleasă. Odată ce această etapă a lucrării va fi îndeplinită, marele succes va fi complet realizat, iar lucrarea de cucerire din întregul univers va ajunge la o încheiere totală. De fapt, odată ce lucrarea printre voi va avea succes, aceasta va fi echivalentul succesului pretutindeni în întreg universul. Aceasta este semnificația motivului pentru care vă fac să fiți model și exemplu. Răzvrătirea, opoziția, necurăţenia, nedreptatea – toate se găsesc în acești oameni și în ei este reprezentată toată răzvrătirea omenirii. Ei sunt cu adevărat ceva de groază. Astfel, ei sunt considerați drept întruchiparea cuceririi și, odată ce vor fi cuceriți, ei vor deveni în mod natural un exemplu și un model pentru alții» („Viziunea lucrării lui Dumnezeu (2)” din Cuvântul Se arată în trup).”

După ce a citit cuvintele lui Dumnezeu, sora Xie a continuat cu părtășia ei. „Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ne spun clar că, pentru fiecare etapă a lucrării Sale, felul locului și obiectele lucrării Sale sunt toate alese pe baza nevoilor lucrării Sale și că toate au o semnificație considerabilă. De exemplu, primele două etape ale lucrării lui Dumnezeu au avut loc în Israel pentru că israeliții erau poporul ales al lui Dumnezeu. Ei erau cel mai puțin corupți dintre toți oamenii și aveau inimi temătoare de Dumnezeu. Făcându-Și lucrarea printre ei, lui Dumnezeu I-a fost mai ușor să formeze un grup de modele și specimene care să se închine Lui. Astfel, lucrarea lui Dumnezeu s-a putut răspândi mai repede și mai ușor, pentru ca toată rasa omenească să știe de existența lui Dumnezeu și de lucrarea Lui și pentru ca mai mulți oameni să poată veni înaintea lui Dumnezeu și să primească mântuirea Lui. De aceea, pentru Dumnezeu a fost de cea mai mare importanță să-Și facă primele două etape ale lucrării Sale în Israel. În zilele de pe urmă, Dumnezeu Își face lucrarea de cucerire și purificare a oamenilor. De asemenea, are nevoie de niște reprezentanți care să accepte primii cucerirea și purificarea Lui. Dintre toți oamenii, cei din China sunt cei mai corupți și înapoiați, iar China este națiunea care crede cel mai puțin în Dumnezeu și care se opune cu cea mai mare înverșunare lui Dumnezeu. De aceea, prin faptul că, în zilele de pe urmă, Dumnezeu Își face lucrarea de judecată și cucerire mai întâi în China, prin faptul că Își face lucrarea de mustrare și judecată asupra celor care au fost cel mai profund corupți și prin cucerirea și purificarea oamenilor din China, care sunt cei mai stricați din lume, omnipotența, sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu sunt cel mai bine demonstrate, iar Satana este cel mai tare făcut de rușine. Atunci când cei mai corupți sunt cuceriți de Dumnezeu, se înțelege de la sine că restul omenirii va fi cucerit și că Satana va fi și el învins pe deplin. Din locul și obiectele lucrării Sale alese de Dumnezeu în fiecare etapă a lucrării Lui și din rezultatele finale obținute, vedem și mai clar că lucrarea lui Dumnezeu este nespus de înțeleaptă și de minunată!”

După ce am ascultat cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și părtășia surorilor, am înțeles: Dumnezeu mai înainte Și-a făcut lucrarea în Israel pentru că a vrut să formeze un grup de modele și de specimene dintre cei mai puțin corupți dintre oameni și, prin mărturia lor și predicarea Evangheliei lui Dumnezeu, să permită și mai multor oameni să primească mântuirea Lui. Lucrarea pe care Dumnezeu o săvârșește în zilele de pe urmă este cea de cucerire și purificare a omului, iar El a ales oamenii din China, care sunt cei mai stricați și cei mai pângăriți din lume, ca obiectele lucrării Sale, făcând din acești oameni modele și specimene care sunt cucerite și mântuite. Lucrul acesta dezvăluie cu atât mai mult înțelepciunea și atotputernicia lui Dumnezeu. Niciodată nu am înțeles voia lui Dumnezeu, iar atunci când am citit în Biblie că Domnul Se va întoarce coborând pe Muntele Măslinilor din Israel, am acceptat sensul propriu-zis și m-am gândit că Dumnezeu Își va face lucrarea, în mod sigur, în Israel. Niciodată nu m-am așteptat ca Dumnezeu să fi venit deja, cu mult timp în urmă, în China! Se pare că lucrarea lui Dumnezeu nu este atât de simplă pe cât și-o închipuie oamenii!

În acest moment, sora Xie a continuat: „Nu contează în care țară Își face Dumnezeu lucrarea, totul este pentru binele lucrării Sale și pentru o mai bună mântuire a omenirii și totul este foarte semnificativ. Dacă vrem să căutăm arătarea lui Dumnezeu azi, trebuie mai întâi să ne dăm deoparte închipuirile și noțiunile noastre. Trebuie să nu delimităm urmele pașilor lui Dumnezeu la o anumită zonă, gândindu-ne că Dumnezeu ar trebui să vină în cutare sau cutare țară. Dumnezeu este Dumnezeul întregii omeniri. El poate alege liber locul lucrării Sale, potrivit nevoilor acesteia. Dumnezeu Atotputernic spune: «Dumnezeu este Dumnezeul întregii rase umane. El nu Se consideră proprietatea privată a niciunei națiuni sau a niciunui popor, ci Își îndeplinește lucrarea așa cum a planificat-o, nefiind constrâns de nicio formă, națiune sau popor. Poate nu ți-ai imaginat niciodată această formă, poate atitudinea ta față de această formă este una de negare sau poate națiunea în care Se arată Dumnezeu și poporul în rândul căruia Se arată este discriminat întâmplător de toată lumea și este, întâmplător, cel mai înapoiat de pe pământ. Cu toate acestea, Dumnezeu are înțelepciunea Lui. Cu marea Lui putere și cu ajutorul adevărului Său și al firii Sale, El a câștigat cu adevărat un grup de persoane care sunt în asentiment cu El și un grup de persoane pe care Și-a dorit să-l facă complet – un grup cucerit de El, care, după ce a îndurat tot felul de încercări, de necazuri și de persecuții, Îl poate urma până la capăt» („Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă” din Cuvântul Se arată în trup).”

După ce am auzit cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, am plans de bucurie și le-am spus surorilor: „Aceste cuvinte poartă în ele puterea și autoritatea lui Dumnezeu și vin de la Dumnezeu. Acum, în sfârșit, înțeleg: Dumnezeu nu este doar Dumnezeul insraeliților, ci și Dumnezeul poporului chinez și, mai mult, El este Dumnezeul întregii omeniri. Dumnezeu chiar S-a întors! În aceste ultime câteva zile, n-am putut mânca și nici dormi bine, pentru că mă temeam să nu apuc pe drumul greșit! Mulțumită părtășiei cu voi astăzi, mi-am luat o greutate de pe inimă. Îi mulțumesc cu adevărat lui Dumnezeu pentru că nu a renunțat la mine!” După aceea, cele două surori mi-au dat o copie a cărții „Cuvântul Se arată în trup” și m-am întors bucuroasă acasă, ținând-o strâns cu amândouă mâinile. În urma citirii cuvintelor lui Dumnezeu Atotputernic, am devenit convinsă că Dumnezeu Atotputernic este Domnul Isus cel revenit. Domnul nostru Isus S-a întors cu adevărat!

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

19.4.21

Domnul S-a arătat în Est (1)

de Qiu Zhen, China

Într-o zi, sora mea mai mică m-a sunat să-mi spună că se întorsese din nord și că avea să-mi spună ceva important. Mi-a cerut să mă duc imediat la ea. Am avut un sentiment că era posibil să se fi întâmplat ceva rău, așa că m-am dus acasă la ea fără întârziere. Abia când am ajuns la locuința ei și am văzut-o citind dintr-o carte, neliniștea m-a părăsit. Sora mea m-a văzut intrând, a tresărit și mi-a spus voioasă: „Qiu Zhen! De data asta în nord, am auzit o veste bună: Domnul Isus S-a întors!”

După ce am auzit-o pe sora mea spunând aceste cuvinte, zăpăcită, m-am gândit: „În ultimii câțiva ani, mișcarea Fulgerul de la Răsărit a mărturisit că Domnul Isus S-a întors; oare sora mea a acceptat Fulgerul de la Răsărit?” Înainte să apuc să spun ceva, sora mea a zis serioasă: „O, Qiu Zhen! Domnul S-a întrupat din nou și a venit în țara noastră, China.” M-am grăbit să-i răspund: „Nu crede tot ceea ce auzi. Poate Dumnezeu să vină în China? În Biblie spune foarte clar: «În ziua aceea, picioarele Lui vor sta pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, în partea dinspre răsărit. Muntele Măslinilor va fi despicat în două părţi, de la răsărit la apus, şi se va forma o vale foarte mare. Jumătate din munte se va deplasa astfel înspre nord, iar cealaltă jumătate înspre sud» (Zaharia 14:4). Venirea lui Dumnezeu va avea loc în Israel. El nu poate veni în China. Tu lucrezi pentru Domnul și, totuși, nu știi nici măcar atâta lucru!”

17.4.21

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 499 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”


Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 499 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”

Esența credinței majorității oamenilor în Dumnezeu este convingere religioasă: ei sunt incapabili de a-L iubi pe Dumnezeu și pot doar să-L urmeze pe Dumnezeu precum un robot, incapabili de a tânji cu adevărat după Dumnezeu sau a-L adora. Ei doar Îl urmează în tăcere. Mulți oameni cred în Dumnezeu, dar există foarte puțini care Îl iubesc pe Dumnezeu; ei doar Îl venerează pe Dumnezeu pentru că le este teamă de o catastrofă, sau Îl admiră pe Dumnezeu pentru că El este mare și puternic – dar în venerația și admirația lor nu există iubire sau tânjire adevărată. În experiențele lor, ei caută detaliile puțin importante ale adevărului sau niște mistere nesemnificative. Majoritatea oamenilor doar urmează, ei pescuiesc în ape tulburi doar pentru a primi binecuvântări; ei nu caută adevărul, nici nu I se supun cu adevărat lui Dumnezeu pentru a primi binecuvântările Lui. Viața credinței tuturor oamenilor în Dumnezeu este lipsită de semnificație, este fără valoare și în ea sunt considerațiile și țelurile lor; ei nu cred în Dumnezeu pentru a-L iubi pe Dumnezeu, ci pentru a fi binecuvântați. Mulți oameni acționează după cum vor, fac orice vor și nu se gândesc niciodată la interesele lui Dumnezeu sau dacă ceea ce fac ei este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Astfel de oameni nu pot obține credință adevărată, cu atât mai puțin iubirea lui Dumnezeu. Esența lui Dumnezeu nu este doar pentru ca omul să creadă în ea; este, mai mult decât atât, pentru ca omul să o iubească. Dar mulți dintre aceia care cred în Dumnezeu sunt incapabili de a descoperi acest „secret”. Oamenii nu îndrăznesc să-L iubească pe Dumnezeu, nici nu încearcă să-L iubească. Ei nu au descoperit niciodată că există atât de multe lucruri care sunt adorabile la Dumnezeu, ei nu au descoperit niciodată că Dumnezeu este Dumnezeul care iubește omul și că El este pentru om Dumnezeul ce trebuie iubit. Frumusețea lui Dumnezeu este exprimată în lucrarea Sa: doar când experimentează lucrarea Sa pot oamenii să-I descopere frumusețea, doar în experiențele lor actuale pot ei să aprecieze frumusețea lui Dumnezeu, și fără a o observa în viața reală, nimeni nu poate descoperi frumusețea lui Dumnezeu. Există atât de multe lucruri de iubit la Dumnezeu, dar fără a interacționa efectiv cu El, oamenii sunt incapabili să le descopere. Ceea ce înseamnă că, dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat, oamenii ar fi fost incapabili să interacționeze cu adevărat cu El, și dacă ei ar fi incapabili să interacționeze cu adevărat cu El, ei, de asemenea, ar fi incapabili să Îi experimenteze lucrarea – și astfel, iubirea lor pentru Dumnezeu ar fi contaminată cu multă falsitate și imaginație. Iubirea pentru Dumnezeu din ceruri nu este la fel de reală ca iubirea pentru Dumnezeul de pe pământ, căci cunoașterea lui Dumnezeu din ceruri de către oameni este construită pe închipuirile lor, mai degrabă decât pe ceea ce au văzut cu proprii lor ochi și ce au experimentat ei personal. Când Dumnezeu vine pe pământ, oamenii pot să Îi privească faptele reale și frumusețea Sa și ei pot vedea totul din firea Sa practică și normală, toate acestea fiind de o mie de ori mai reale decât cunoașterea lui Dumnezeu din cer. Indiferent cât de mult oamenii Îl iubesc pe Dumnezeu din cer, nu există nimic real la această iubire și este plină de idei umane. Indiferent cât de mică este iubirea lor pentru Dumnezeu de pe pământ, iubirea lor este reală; chiar dacă există doar puțin din ea, ea este tot reală. Dumnezeu îi face pe oameni să Îl cunoască prin lucrare adevărată, și prin această cunoaștere El le câștigă dragostea. Este ca și cu Petru: dacă el nu ar fi trăit cu Isus, ar fi fost imposibil pentru el să-L adore pe Isus. La fel era și loialitatea sa către Isus, construită pe interacțiunea lui cu Isus. Pentru a-l face pe om să-L iubească, Dumnezeu a venit printre oameni și trăiește împreună cu oamenii și tot ceea îl face pe om să vadă și să experimenteze este realitatea lui Dumnezeu.

16.4.21

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 501 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”


Devotional zilnic  | Fragment 501 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”

Cu cât pui mai mult adevărul în practică, cu atât mai mult ești dominat de adevăr; cu cât pui mai mult adevărul în practică, cu atât mai mult ai iubirea lui Dumnezeu; și cu cât pui mai mult adevărul în practică, cu atât mai mult ești binecuvântat de Dumnezeu. Dacă întotdeauna practici în acest mod, treptat, vei vedea iubirea lui Dumnezeu în tine și Îl vei cunoaște pe Dumnezeu precum a făcut-o Petru: Petru a spus că Dumnezeu nu are doar înțelepciunea de a crea cerurile și pământul și toate lucrurile, ci, mai mult decât atât, că El are și înțelepciunea de a face o lucrare reală în oameni. Petru a spus că El nu este doar vrednic de iubirea oamenilor datorită creării de către El a cerurilor și pământului și a tuturor lucrurilor ci, mai mult decât atât, datorită abilității Sale de a crea omul, de a salva omul, de a face omul desăvârșit și de a dărui iubirea Sa omului. La fel, Petru a spus că există multe în El care sunt vrednice de iubirea omului. Petru I-a spus lui Isus: „Nu ești tu oare vrednic de iubirea oamenilor pentru mult mai multe decât crearea cerurilor și a pământului și a tuturor lucrurilor? Există mai multe în Tine care sunt adorabile, Tu acționezi și te miști în viața reală, Duhul Tău mă atinge în interior, mă disciplinezi, îmi aduci reproșuri – aceste lucruri sunt chiar mai vrednice de iubirea oamenilor.” Dacă dorești să vezi și să experimentezi iubirea lui Dumnezeu, atunci trebuie să explorezi și să cauți în viața reală și trebuie să fii dispus să dai la o parte propriul trup. Trebuie să iei această hotărâre. Trebuie să fii o persoană cu hotărâre, care este capabilă să Îl mulțumească pe Dumnezeu în toate lucrurile, fără a fi leneș sau a tânji după plăcerile trupului, trăind nu pentru trup, ci pentru Dumnezeu. Pot exista momente când nu Îl mulțumești pe Dumnezeu. Aceasta este pentru că nu înțelegi voia lui Dumnezeu; data viitoare, chiar dacă va presupune un efort mai mare, trebuie să-L mulțumești pe El și nu trebuie să mulțumești trupul. Când experimentezi în acest mod, tu vei fi ajuns să-L cunoști pe Dumnezeu. Vei vedea că Dumnezeu a creat cerurile și pământul și toate lucrurile, că El S-a întrupat pentru ca oamenii să Îl vadă cu adevărat și în mod real și să interacționeze cu El în mod real și cu adevărat, că El este capabil să meargă printre oameni, că Duhul Său poate să îi desăvârșească pe oameni în viața reală, permițându-le să Îi vadă frumusețea și să Îi experimenteze disciplina, mustrarea și binecuvântările Sale. Dacă întotdeauna experimentezi în acest mod, în viața reală vei fi inseparabil de Dumnezeu și dacă într-o zi, relația ta cu Dumnezeu încetează să fie normală, tu vei fi capabil să înduri reproșul și vei fi capabil să simți remușcări. Când ai o relație normală cu Dumnezeu, nu vei dori niciodată să Îl părăsești pe Dumnezeu, și dacă într-o zi Dumnezeu spune că te va părăsi, tu te vei teme și vei spune că preferi să mori decât să fii părăsit de Dumnezeu. De îndată ce ai aceste emoții, vei simți că ești incapabil de a-L părăsi pe Dumnezeu și în acest mod vei avea o bază și te vei bucura cu adevărat de iubirea lui Dumnezeu.

15.4.21

M-am reunit cu Domnul

de Lilan, Coreea de Sud

Dumnezeu Atotputernic spune: „Hristos din zilele de pe urmă aduce viață și aduce calea trainică și veșnică a adevărului. Acest adevăr este cărarea prin care omul va dobândi viața și singura cărare prin care omul Îl va cunoaște pe Dumnezeu și va fi aprobat de Dumnezeu. Dacă nu cauți calea vieții oferite de Hristos în zilele de pe urmă, atunci nu vei obține niciodată aprobarea lui Isus și nu te vei califica niciodată să pășești prin porțile Împărăției cerurilor, deoarece tu ești atât o marionetă, cât și un prizonier al istoriei. Cei care sunt controlați de norme, de slove și sunt încătușați de istorie, nu vor fi niciodată capabili să dobândească viața și nu vor putea niciodată să câștige calea veșnică a vieții. Acest lucru se întâmplă deoarece tot ceea ce au ei este o apă tulbure de care s-au agățat timp de mii de ani, spre deosebire de apa vieții, care se revarsă din tron. […] Pașii lucrării lui Dumnezeu sunt uriași și puternici, precum valurile furtunoase și tunetele care bubuie – și, cu toate acestea, tu stai și aștepți pasiv pieirea, rămânând în nebunia ta, fără să faci nimic. În felul acesta, cum poți fi considerat cineva care urmează pașii Mielului? Cum poți justifica Dumnezeul, de care tu te agăți, ca pe un Dumnezeu mereu nou și niciodată bătrân? Și cum pot cuvintele din cărțile tale îngălbenite să te poarte către o nouă epocă? Cum pot ele să te conducă pentru a căuta pașii lucrării lui Dumnezeu? Și cum te pot duce ele sus în cer? Ceea ce ții în mâinile tale sunt slove care pot oferi doar o consolare temporară, nu adevărurile care sunt capabile să dea viață. Scripturile pe care le citești pot doar să îți îmbogățească limbajul, nu sunt cuvinte de înțelepciune care te pot ajuta să cunoști viața oamenilor, cu atât mai puțin căile care te pot conduce către desăvârșire. Oare aceste discrepanțe nu îți oferă un motiv de a reflecta? Oare nu îți permit să înțelegi tainele conținute în interior? Ești capabil să te oferi cerului pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu pe cont propriu? Fără venirea lui Dumnezeu, te poți ridica în cer să te bucuri de fericirea în familie cu Dumnezeu? Încă mai visezi acum? Îți sugerez atunci să te oprești din visare și să te uiți la cine lucrează acum, la cine săvârșește lucrarea de mântuire a omului în zilele de pe urmă. Dacă nu faci aceasta, nu vei obține niciodată adevărul și nu vei obține niciodată viața” („Doar Hristos din zilele de pe urmă îi poate oferi omului calea vieții veșnice” din Cuvântul Se arată în trup). Acest pasaj din cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic m-a făcut să mă gândesc la cum era credința mea înainte. Pentru că mă agățam de noțiuni religioase și de cuvintele Bibliei, aproape că am închis ușa mântuirii lui Dumnezeu din zilele de pe urmă. Dumnezeu a folosit mijloace extraordinare, astfel încât să pot fi suficient de norocoasă ca să-I aud glasul și să întâmpin întoarcerea Domnului.

Cu vreo doi ani în urmă, într-o dimineață, m-am trezit foarte devreme și am deschis Biblia de lângă perna mea. Am citit despre Domnul Isus, care îi dojenea pe farisei: „Isus a intrat în Templu şi i-a scos afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei şi le-a zis: „Este scris:«Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune», "dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!” (Matei 21:12-13 ). Eram puțin tristă în vremea aceea. Consideram că starea de atunci a bisericii nu era deloc diferită de aceea de la templu, de la finele Epocii Legii. Pastorii și prezbiterii de la biserică spuneau mereu că noi, credincioșii, ar trebui să ne iubim unii pe alții, însă ei înșiși intrau mereu în dispute pline de invidie și se certau pe seama jertfelor. Ba chiar îi lăsau pe credincioși să-i mituiască ca să se roage pentru ei, iar uneori hotărau cât timp se vor ruga, în funcție de suma primită. Cei mai mulți dintre membrii bisericii erau pesimiști și slabi și, pe zi ce trecea, tot mai puțini oameni veneau la adunări. Pastorii și prezbiterii nu puneau suflet în predicile lor și nu căutau cum să păstorească bine turma Domnului, dar, cu toate acestea, nu se săturau niciodată să oficieze nunțile credincioșilor. Și pastorul din fosta mea biserică era așa, dar devenise o locație pentru nunți. Nu m-am putut abține să nu mă gândesc: „Pastorii și prezbiterii s-au abătut de la calea Domnului. Biserica are un aer complet laic. E întocmai ca la finele Epocii Legii, când templul era pustiu și devenise bârlogul hoților. Se va arăta Domnul acestui tip de biserică atunci când Se va întoarce?”