Cu cât oamenii sunt mai receptivi la cuvintele lui Dumnezeu, cu atât devin mai luminaţi şi cu atât mai mult flămânzesc și însetează în cercetarea cunoaşterii lui Dumnezeu. Numai aceia care primesc cuvintele lui Dumnezeu sunt capabili să trăiască experienţe mai profunde şi mai bogate; ei sunt singurii ale căror vieţi înfloresc din ce în ce mai mult. Fiecare om care cercetează viaţa trebuie să trateze lucrul acesta ca şi când ar fi slujba lui, şi ar trebui să aibă sentimentul că nu poate trăi fără Dumnezeu, că nu există nicio izbândă fără Dumnezeu, şi că totul este deşertăciune fără Dumnezeu. Ei ar trebui să aibă tăria de caracter de a nu face nimic fără prezenţa Duhului Sfânt şi de a nu fi dispuşi să continue, dacă acţiunile lor nu dau roade. Nu ar trebui să acţioneze ca să se răsfețe. Experienţele de viaţă vin prin luminarea şi îndrumarea lui Dumnezeu şi tot acestea reprezintă fructificare eforturilor voastre subiective. Ar trebui să nu simţiţi nevoia de a vă aduce scuze în experienţa voastră de viaţă.
Uneori, stările tale nu sunt normale – pierzi prezenţa lui Dumnezeu şi nu mai poţi să Îl simţi atunci când te rogi; este normal să îţi fie teamă în astfel de momente. Ar trebui să îţi începi imediat căutarea sau Dumnezeu se va îndepărta şi mai mult de tine, iar Duhul Sfânt nu îţi va mai fi alături o zi sau două, sau chiar o lună sau două, şi tu vei fi şi mai lipsit de lucrarea Lui. Atunci când întâlneşti acest tip de situaţie, devii indiferent într-o oarecare măsură; eşti încă o dată luat prizonier de Satana, şi chiar vei fi capabil să faci orice – să iubeşti banii şi să ţi-i doreşti, să îţi amăgeşti fraţii şi surorile, să te uiţi la filme şi videoclipuri, să joci mahjong, şi chiar să fumezi şi să bei, fără să fii supus vreunei discipline. Inima ta se îndepărtează de Dumnezeu, încerci în secret să devii independent şi îți faci propriile judecăți după placul inimii cu privire la lucrarea Sa. În unele cazuri este atât de grav încât oamenii cad în păcat cu sexul opus, fără să se simtă ruşinaţi sau jenaţi. Astfel de oameni sunt abandonaţi de Duhul Sfânt şi, de fapt, au fost lipsiţi de lucrarea Duhului Sfânt pentru multă vreme. Tot ceea ce vezi în ei este că devin din ce în ce mai corupţi, că îşi întind mâinile rele din ce în ce mai mult şi că, în cele din urmă, neagă existenţa acestei căi – devin prizonierii Satanei prin păcatele lor. Dacă descoperi că ai prezenţa Duhului Sfânt, dar nu şi lucrarea Lui, eşti deja într-o stare foarte periculoasă. Atunci când nu mai poţi să simţi prezenţa Duhului Sfânt, eşti pe punctul de a muri. Dacă tot nu reuşeşti să te căieşti, vei fi înapoiat pe deplin lui Satana şi vei fi unul dintre cei care sunt eliminaţi. Aşadar, când îţi dai seama că te afli într-o stare în care ai doar prezenţa Duhului Sfânt (nu comiţi păcate, nu te angajzei în acte de depravare, sau nu te împotriveşti în mod evident lui Dumnezeu), dar îţi lipseşte lucrarea Sfântului Duh (nu eşti emoţionat atunci când te rogi, nu eşti răsplătit cu nicio luminare sau iluminare clară când mănânci şi bei cuvintele lui Dumnezeu, eşti leneş în ceea ce priveşte mâncatul şi băutul cuvintelor lui Dumnezeu, îţi lipseşte mereu creşterea în viaţă, nu ai parte de o iluminare semnificativă mult timp), în aceste momente trebuie să fii mai atent. Nu mai poţi să te răsfeţi sau să fii încăpăţânat. Prezenţa Duhului Sfânt poate să dispară în orice moment, aşadar situaţiile acestea sunt momente periculoase. Dacă întâlneşti o astfel de stare, trebuie să faci rapid rectificări. În primul rând, ar trebui să te rogi să te căieşti, să implori mila lui Dumnezeu, să te rogi mai sincer; mai mult, trebuie să-ţi linişteşti inima ca să mănânci şi să bei cuvintele lui Dumnezeu şi, pe baza aceasta, să te rogi mai mult. Întăreşte-ţi eforturile cântând imnuri, rugându-te, mâncând şi bând cuvintele lui Dumnezeu şi făcându-ţi datoria. Când eşti cel mai slab, inima îți este cel mai ușor ocupată de Satana; dacă este aşa, inima îţi va fi luată din faţa lui Dumnezeu şi înapoiată Satanei; prin urmare, nu vei avea prezenţa Duhului Sfânt şi îţi va fi extrem de dificil să recuperezi lucrarea Duhului Sfânt. Este mai bine să cauţi lucrarea Duhului Sfânt atunci când încă mai ai prezenţa Lui, să Îl rogi pe Dumnezeu să te lumineze mai mult şi să nu Îi permiţi să se îndepărteze de tine. Ar trebui să te rogi, să cânţi imnuri, să-ţi îndeplineşti menirea şi să bei şi să mănânci cuvintele lui Dumnezeu astfel încât Satana să nu aibă ocazia să-şi facă lucrarea. Procedând astfel, vei câştiga lucrarea Duhului Sfânt. Dacă aşa nu îţi revii, ci doar aştepţi, când vei pierde prezenţa Duhului Sfânt îţi va fi greu să îţi revii, în afară de cazul în care Duhul Sfânt nu te emoţionează, nu te luminează şi iluminează în mod deosebit; chiar şi aşa, starea ta nu va putea fi recuperabilă în decursul unei singure zile sau două, sau chiar într-o jumătate de an. Acest lucru se întâmplă doar pentru că oamenii se lasă pe tânjală şi nu reuşesc să-şi continue experienţa în mod corespunzător; prin urmare, ei sunt abandonaţi de Duhul Sfânt. Chiar dacă ţi-ai revenit, lucrarea prezentă a lui Dumnezeu nu îţi va fi foarte clară pentru că ai rămas atât de în urmă cu experienţa ta de viaţă, ca şi când aceasta s-ar fi scufundat. Nu este acesta un lucru care pune viaţa în pericol? Însă Eu le spun unor astfel de oameni: nu este prea târziu pentru tine să te căieşti acum, dar există o condiţie, şi anume că trebuie să lucrezi mai mult şi că nu poţi fi leneş. Dacă alţi oameni se roagă de cinci ori zilnic, tu ar trebui să te rogi de zece ori; dacă alţi oameni mănâncă şi beau cuvintele lui Dumnezeu timp de două ore zilnic, tu ar trebui să-ţi petreci între patru şi şase ore; dacă alţi oameni ascultă imnuri două ore, tu trebuie să-ţi petreci măcar jumătate de zi. Linişteşte-te frecvent înaintea lui Dumnezeu şi gândeşte-te la dragostea lui Dumnezeu; doar atunci vor fi roade când ești mişcat, inima ta s-a întors la El şi nu îţi mai dorești să te îndepărtezi de El. Doar prin aceste practici poţi să-ţi recuperezi starea normală, ca în trecut.
Unii oameni caută cu zel, dar nu pot păşi pe calea cea bună. Acest lucru se întâmplă pentru că sunt prea neglijenţi şi nu acordă deloc atenţie problemelor spirituale. Ei nu ştiu deloc cum să experimenteze cuvintele lui Dumnezeu, nu ştiu ce este prezenţa Duhului Sfânt sau lucrarea Duhului Sfânt. Aceşti oameni sunt entuziasmaţi, dar confuzi; ei nu urmăresc viaţa. Căci ei nu cunosc Duhul câtuşi de puţin sau dinamica lucrării Duhului Sfânt, şi nu sunt familiarizaţi cu propria lor stare spirituală. Nu este acesta un fel de credinţă confuză? Astfel de oameni nu vor dobândi nimic, chiar dacă vor căuta până la capăt. Esenţa credinţei omului în Dumnezeu şi a creşterii în viaţă constă în a înţelege ce lucrare face Dumnezeu prin experienţa ta, în a vedea cât de iubitor este Dumnezeu şi a-I înţelege voia ca să poţi să te supui tuturor rânduielilor lui Dumnezeu, ca vorbele Lui să înflorească în tine şi să devină viaţa ta şi să-L mulţumeşti pe Dumnezeu. Dacă nu ai decât o credinţă confuză, nu eşti atent la chestiunile spirituale sau la cele legate de schimbările privind natura vieţii şi nu depui eforturi spre adevăr, vei reuşi să-I înţelegi voia? Dacă nu înţelegi cerinţele lui Dumnezeu, nu vei putea să ai experienţă şi nu vei găsi o cale pentru practică. Scopul experimentării cuvintelor lui Dumnezeu este să reliefeze efectul pe care îl au cuvintele lui Dumnezeu în tine şi, prin asta, să-L cunoşti pe Dumnezeu. Dacă doar citeşti cuvintele lui Dumnezeu, dar nu ştii cum să le experimentezi, nu demonstrează aceasta că nu ai înţelegere spirituală? De vreme ce majoritatea oamenilor nu pot să experimenteze cuvintele lui Dumnezeu acum, nu Îi cunosc lucrarea; nu este acesta un neajuns în practică? Dacă acest lucru continuă, când pot fi obţinute experienţa bogată şi creşterea în viaţă? Nu ar fi doar vorbe goale? Sunt mulţi dintre voi care acordă atenţie doctrinelor; voi nu aveţi nicio înţelegere a lucrurilor spirituale, dar tot vă doriţi ca Dumnezeu să vă folosească pentru ceva măreţ şi să fiţi binecuvântaţi de El. Aşa ceva nu este deloc realist! Aşadar, ar trebui să compensaţi lipsa aceasta ca să puteţi intra pe calea cea dreaptă în viaţa voastră spirituală, să aveţi experienţe adevărate şi să intraţi cu adevărat în realitatea cuvintelor lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu