Cât de mult Îl iubești pe Dumnezeu astăzi? Și cât de mult știi din tot ceea ce Dumnezeu a făcut în tine? Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le înveți. Când Dumnezeu ajunge pe pământ, tot ceea ce El a făcut în om și l-a lăsat pe om să vadă sunt este astfel încât omul Îl va iubi și-L va cunoaște pe El cu adevărat. Acel om este capabil să sufere pentru Dumnezeu și a reușit să ajungă atât de departe, pe de-o parte, datorită dragostei lui Dumnezeu și, pe de altă parte, datorită mântuirii lui Dumnezeu; mai mult, este datorită lucrării de judecată și de mustrare pe care Dumnezeu a îndeplinit-o în om. Dacă voi sunteți fără judecata, mustrarea și încercările lui Dumnezeu și dacă Dumnezeu nu v-a făcut să suferiți, atunci, să fim cinstiți, voi nu-L iubiți cu adevărat pe Dumnezeu. Cu cât este mai mare lucrarea lui Dumnezeu în om și cu cât este mai mare suferința omului, cu atât este mai în măsură să arate doar cât de importantă este lucrarea lui Dumnezeu și cu atât mai mult că inima omului este capabilă să-L iubească cu adevărat pe Dumnezeu. Cum înveți cum să-L iubești pe Dumnezeu? Fără chin și rafinare, fără încercări dureroase - și dacă, în plus, tot ceea ce Dumnezeu a dat omului era har, iubire și milă - ai fi tu capabil să atingi adevărata dragoste a lui Dumnezeu? Pe de o parte, în timpul încercărilor de la Dumnezeu, omul ajunge să-și cunoască lipsurile și vede că este neînsemnat, vrednic de dispreț și umil, că nu are nimic și nu este nimic; pe de altă parte, în timpul încercărilor Sale, Dumnezeu creează medii diferite pentru om care fac omul mai capabil să experimenteze frumusețea lui Dumnezeu. Deși durerea este mare și, uneori, insurmontabilă - și chiar ajunge la nivelul suferinței devastatoare - după ce a experimentat-o, omul vede cât de minunată este lucrarea lui Dumnezeu în el și numai pe această fundație se naște în om dragostea adevărată de Dumnezeu. Astăzi omul vede că doar cu harul, dragostea și îndurarea lui Dumnezeu, el este incapabil să se cunoască cu adevărat pe sine însuși, cu atât mai puțin este el capabil să cunoască esența omului. Doar prin rafinarea și judecata lui Dumnezeu, doar în timpul unei astfel de rafinări îți poți cunoaște lipsurile și poți ști că nu ai nimic. Astfel, dragostea omului față de Dumnezeu este construită pe fundația rafinării și judecății lui Dumnezeu. Dacă doar te bucuri de harul lui Dumnezeu, cu o viață de familie liniștită sau cu binecuvântări materiale, atunci nu L-ai câștigat pe Dumnezeu și credința ta în Dumnezeu a eșuat. Dumnezeu a desfășurat deja o fază a lucrării harului în trup și a revărsat deja binecuvântări materiale asupra omului - dar omul nu poate fi făcut desăvârșit numai cu har, dragoste și îndurare. În experiențele omului, el întâlnește o parte din dragostea lui Dumnezeu și vede dragostea și îndurarea lui Dumnezeu, încă experimentând pentru o perioadă de timp, el vede că harul lui Dumnezeu și dragostea și îndurarea Lui sunt incapabile de a face omul desăvârșit și incapabile de a dezvălui ceea ce este corupt în om și nici nu pot să-l scape pe om de firea sa coruptă sau să facă desăvârșite dragostea și credința lui. Lucrarea harului lui Dumnezeu a fost lucrarea unei perioade și omul nu se poate baza pe faptul de a se bucura de harul lui Dumnezeu pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu.
Prin ce este împlinită desăvârșirea omului de Dumnezeu? Prin firea Lui dreaptă. Firea lui Dumnezeu cuprinde în primul rând dreptate, mânie, măreție, judecată și blestem, iar desăvârșirea omului de către El este în mare parte prin judecată. Unii oameni nu înțeleg și întreabă de ce Dumnezeu este capabil doar să facă omul desăvârșit prin judecată și blestem. Ei spun că dacă Dumnezeu ar blestema omul, omul nu ar muri? Dacă Dumnezeu ar judeca omul, omul nu ar fi condamnat? Atunci cum poate el încă fi făcut desăvârșit? Astfel sunt cuvintele oamenilor care nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu. Ceea ce blestemă Dumnezeu este neascultarea omului și ceea ce El judecă sunt păcatele omului. Deși vorbește cu asprime și fără cea mai mică sensibilitate, El dezvăluie tot ce este în om și, prin aceste cuvinte stricte, El descoperă ceea ce este esențial în om, totuși, printr-o astfel de judecată, El dă omului o cunoaștere profundă a esenței trupului și, astfel, omul se supune ascultării înaintea lui Dumnezeu. Trupul omului este de păcat și, de Satana, este neascultător și este obiectul mustrării lui Dumnezeu - și astfel, pentru a-i permite omului să se cunoască pe sine, cuvintele judecății lui Dumnezeu trebuie să i se întâmple lui și trebuie să fie folosite toate felurile de rafinare; doar atunci lucrarea lui Dumnezeu poate fi eficientă.
Din cuvintele rostite de Dumnezeu se poate vedea că El a condamnat deja trupul omului. Sunt aceste cuvinte, atunci, cuvintele blestemului? Cuvintele rostite de Dumnezeu dezvăluie caracterul adevărat al omului și, prin astfel de revelație, tu ești judecat și atunci când vezi că ești incapabil să împlinești voia lui Dumnezeu, în interiorul tău simți suferință și remușcare, simți că ești atât de îndatorat față de Dumnezeu și insuficient pentru voia lui Dumnezeu. Există momente când Duhul Sfânt te disciplinează din interior, iar această disciplină vine de la judecata lui Dumnezeu; sunt momente când Dumnezeu îți reproșează și Își ascunde fața de tine, când nu-ți dă nicio atenție și nu lucrează în tine, mustrându-te fără o vorbă pentru a te rafina. Lucrarea lui Dumnezeu în om este în mare parte pentru a face clară firea Sa dreaptă. Ce mărturie poartă omul în cele din urmă lui Dumnezeu? El mărturisește că Dumnezeu este Dumnezeul drept, că firea Lui este dreptate, mânie, mustrare și judecată; omul mărturisește despre firea dreaptă a lui Dumnezeu. Dumnezeu folosește judecata Lui pentru a face omul desăvârșit, a iubit omul și l-a mântuit pe om - dar cât de mult este conținut în dragostea Lui? Există judecată, măreție, mânie și blestem. Deși Dumnezeu a blestemat omul în trecut, El nu l-a aruncat complet pe om în groapa fără fund, dar a folosit acele mijloace pentru a rafina credința omului; El nu l-a omorât pe om, ci a acționat pentru a-l face pe om desăvârșit. Esența trupului este aceea care este a lui Satana - Dumnezeu a spus aceasta perfect corect - dar faptele îndeplinite de Dumnezeu nu sunt săvârșite conform cuvintelor Sale. El te blestemă pentru ca tu să poți să-L iubești pe El și astfel ca tu să poți cunoaște esența trupului; El te mustră pentru ca tu să poți fi trezit, pentru a-ți permite să cunoști lipsurile din tine și să cunoști nevrednicia completă a omului. Astfel, blestemele lui Dumnezeu, judecata Lui și măreția și mânia Lui - toate sunt pentru a-l face pe om desăvârșit. Tot ceea ce face Dumnezeu astăzi și firea dreaptă pe care El o face clară în voi - este totul pentru a face omul desăvârșit și astfel este dragostea lui Dumnezeu.
În concepțiile tradiționale ale omului, dragostea lui Dumnezeu este harul, îndurarea și compasiunea Lui față de slăbiciunea omului. Deși aceste lucruri sunt și ele dragostea lui Dumnezeu, sunt prea unilaterale și nu sunt mijloacele principale prin care Dumnezeu face omul desăvârșit. Când unii oameni tocmaiau început să creadă în Dumnezeu, aceasta este din cauza bolii. Această boală este harul lui Dumnezeu pentru tine; fără ea, nu ai crede în Dumnezeu și dacă nu ai crede în Dumnezeu, atunci nu ai fi ajuns atât de departe – și, astfel, chiar acest har este dragostea lui Dumnezeu. În timpul credinței în Isus, oamenii au făcut multe lucruri neplăcute lui Dumnezeu pentru că ei nu au înțeles adevărul, totuși Dumnezeu are dragoste și milă și El l-a adus pe om atât de departe. Deși omul nu înțelege nimic, totuși, Dumnezeu îi permite să-L urmeze și, mai mult, l-a condus pe om până astăzi. Nu este aceasta dragostea lui Dumnezeu? Ceea ce este evident în firea lui Dumnezeu este dragostea lui Dumnezeu - aceasta este absolut corect! Când dezvoltarea bisericii a ajuns la apogeu, Dumnezeu a făcut pasul lucrării făcătorilor de servicii și l-a aruncat pe om în groapa fără fund. Cuvintele din vremea făcătorilor de servicii au fost toate blesteme: blestemele trupului tău, blestemele firii tale satanice corupte și blestemele lucrurilor tale care nu împlinesc voia lui Dumnezeu. Lucrarea făcută de Dumnezeu în acel pas s-a manifestat ca măreție, după care, la scurt timp, Dumnezeu a îndeplinit pasul lucrării de mustrare și acolo a venit încercarea morții. În astfel de lucrare, omul a văzut mânia, măreția, judecata și mustrarea lui Dumnezeu, el a văzut, de asemenea, harul lui Dumnezeu și dragostea și îndurarea Lui. Tot ceea ce a făcut Dumnezeu și tot ceea ce s-a manifestat ca fire a Lui era dragostea omului și tot ceea ce a făcut Dumnezeu a putut să satisfacă nevoile omului. El a făcut-o pentru a face omul desăvârșit și a furnizat în conformitate cu statura omului. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut aceasta, omul ar fi incapabil să vină înaintea lui Dumnezeu și nu ar avea nicio cale de a cunoaște adevărata față a lui Dumnezeu. De când a început omul să creadă în Dumnezeu până astăzi, Dumnezeu i-a furnizat treptat omului, în conformitate cu statura lui, astfel încât, înăuntru, omul a ajuns treptat să-L cunoască. Doar venind până astăzi, omul realizează cât de minunată este judecata lui Dumnezeu. Pasul lucrării făcătorilor de servicii a fost prima incidență a lucrării de blestem de la momentul creației până astăzi. Omul a fost blestemat în groapa fără fund. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut aceasta, astăzi omul nu ar avea o adevărată cunoaștere a lui Dumnezeu; doar prin blestemul lui Dumnezeu omul întâlnește oficial firea lui Dumnezeu. Acele experiențe i-au arătat omului că loialitatea lui era inacceptabilă, că statura lui era prea mică, că el era incapabil să împlinească voia lui Dumnezeu și că pretențiile lui de a-L mulțumi pe Dumnezeu în orice moment nu erau nimic altceva decât cuvinte. Deși, în pasul lucrării făcătorilor de servicii, Dumnezeu l-a blestemat pe om, privit de astăzi, acel pas al lucrării a fost minunată: a adus un important punct de cotitură pentru om și a provocat o mare schimbare în firea vieții sale. Înainte de timpul făcătorilor de servicii, omul nu a înțeles nimic despre căutarea vieții, ce înseamnă să crezi în Dumnezeu sau despre înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu și nici nu a înțeles că lucrarea lui Dumnezeu poate testa omul. Din timpul făcătorilor de servicii până în ziua de astăzi, omul vede cât de extraordinară este lucrarea lui Dumnezeu, este de neînțeles pentru om și, folosindu-și creierul, el nu este în stare să-și imagineze cum lucrează Dumnezeu și vede, de asemenea, cât de mică este statura lui și că prea mult din el este neascultător. Când Dumnezeu l-a blestemat pe om, a fost pentru a obține un efect și El nu l-a omorât pe om. Deși El a blestemat omul, a făcut aceasta prin cuvinte, iar blestemele Lui nu i s-au întâmplat de fapt omului, căci ceea ce Dumnezeu a blestemat era neascultarea omului și astfel cuvintele blestemelor Lui erau menite, de asemenea, să îl facă pe om desăvârșit. Fie că Dumnezeu judecă omul, fie că îl blestemă, ambele îl fac pe om desăvârșit. Ambele sunt pentru a face desăvârșit ceea ce este necurat în om. Prin acest mijloc, omul a fost rafinat, iar ceea ce lipsea în om a fost făcut desăvârșit prin cuvintele și lucrarea Lui. Fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu - fie că sunt cuvinte dure sau judecată sau mustrare - îl face pe om desăvârșit și este absolut potrivit. Niciodată de-a lungul veacurilor Dumnezeu nu a făcut lucrare ca aceasta; astăzi, El lucrează în voi astfel încât voi ați apreciat înțelepciunea Lui. Deși ați răbdat multă durere în voi, inimile voastre se simt statornice și în pace; este o binecuvântare pentru voi să vă puteți bucura de această etapă a lucrării lui Dumnezeu. Indiferent de ceea ce sunteți capabili să dobândiți în viitor, tot ceea ce vedeți astăzi în voi din lucrarea lui Dumnezeu este dragoste. Dacă omul nu experimentează judecata și rafinarea lui Dumnezeu, acțiunile și ardoarea lui vor fi întotdeauna pe din afară, iar firea lui va rămâne întotdeauna neschimbată. Înseamnă aceasta că ați fost câștigați de Dumnezeu? Astăzi, deși există încă multă aroganță și egoism în om, firea omului este mult mai stabilă decât înainte. Dumnezeu se ocupă de tine pentru a te salva și, deși ai putea simți o oarecare durere la acel moment, va veni ziua când se va produce o schimbare în firea ta. În acel moment, te vei uita înapoi și vei vedea cât de înțeleaptă este lucrarea lui Dumnezeu și atunci vei putea înțelege cu adevărat voia lui Dumnezeu. Astăzi, există unii oameni care spun că înțeleg voia lui Dumnezeu - dar nu este niciunul prea realist; ei vorbesc prostii pentru că, în prezent, ei încă au nevoie să înțeleagă dacă voia lui Dumnezeu este de a salva omul sau de a blestema omul. Poate că nu o poți vedea în mod clar acum, dar va veni ziua când vei vedea că a sosit ziua adorării lui Dumnezeu și vei vedea cât de semnificativ este să-L iubești pe Dumnezeu, astfel încât vei ajunge să cunoști viața omenească, iar trupul tău va trăi în lumea lui Dumnezeu Cel iubitor, pentru că sufletul tău va fi eliberat, viața ta va fi plină de bucurie și tu vei fi mereu aproape de Dumnezeu și vei privi mereu la Dumnezeu. În acel moment, vei cunoaște cu adevărat cât de valoroasă este lucrarea lui Dumnezeu astăzi.
Astăzi, majoritatea oamenilor nu au această cunoaștere. Ei cred că suferința este fără valoare, ei sunt lepădați de lume, viața lor de familie este tulburată, ei nu sunt iubiți de Dumnezeu, iar perspectivele lor sunt sumbre. Suferința unor oameni atinge un anumit punct și gândurile lor se îndreaptă spre moarte. Nu aceasta este dragostea adevărată a lui Dumnezeu; astfel de oameni sunt lași, nu au perseverență, sunt slabi și neputincioși! Dumnezeu dorește ca omul să-L iubească, dar cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât este mai mare suferința omului și cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât sunt mai mari încercările omului. Dacă Îl iubești, atunci ți se vor întâmpla tot felul de suferințe - iar dacă nu, atunci poate că totul va merge ca pe roate pentru tine și totul va fi pașnic în jurul tău. Când Îl iubești pe Dumnezeu, vei simți că multe lucruri din jurul tău sunt insurmontabile și, pentru că statura ta este prea mică, tu vei fi rafinat; în plus, tu ești incapabil de a-L mulțumi pe Dumnezeu și vei simți întotdeauna că voia lui Dumnezeu este prea exigentă, că omul nu o poate împlini. Din cauza tuturor acestor lucruri tu vei fi rafinat - pentru că există multă slăbiciune în tine și multe lucruri care nu pot împlini voia lui Dumnezeu, tu vei fi rafinat în interior. Totuși, trebuie să vedeți în mod clar că purificarea este realizată doar prin rafinare. Astfel, în timpul acestor zile de pe urmă, voi trebuie să purtați mărturie lui Dumnezeu. Indiferent cât de mare este suferința voastră, ar trebui să mergeți chiar până la capăt și chiar la ultima suflare, trebuie încă să fiți credincioși lui Dumnezeu și la îndurarea lui Dumnezeu; numai aceasta este cu adevărat iubirea de Dumnezeu și doar aceasta este mărturia puternică și răsunătoare. Când ești ispitit, ar trebui să spui: „Inima mea aparține lui Dumnezeu, iar Dumnezeu m-a câștigat deja. Eu nu te pot mulțumi - trebuie să dedic totul pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu”. Cu cât Îl mulțumești mai mult pe Dumnezeu, cu atât mai mult Dumnezeu te binecuvântează și cu atât este mai mare puterea iubirii tale pentru Dumnezeu; deci și tu vei avea credință și fermitate și vei simți că nimic nu este mai demn de onoare sau mai important decât o viață petrecută iubindu-L pe Dumnezeu. Se poate spune că omul trebuie doar să-L iubească pe Dumnezeu pentru a fi fără tristețe. Deși sunt timpuri în care trupul tău este slab și ți se întâmplă multe necazuri reale, în aceste timpuri te vei baza cu adevărat pe Dumnezeu și în sufletul tău vei fi consolat și vei simți certitudine și că ai ceva de care să depinzi. În acest fel, vei fi capabil să depășești multe împrejurări și astfel nu te vei plânge de Dumnezeu din cauza chinului pe care îl suferi; vei vrea să cânți, să dansezi și să te rogi, să vă adunați și să împărtășești, să te gândești la Dumnezeu și vei simți că toți oamenii, problemele și lucrurile din jurul tău care sunt organizate de Dumnezeu sunt potrivite. Dacă nu-L iubești pe Dumnezeu, tot ceea ce tu apreciezi va fi plictisitor pentru tine, nimic nu va fi plăcut ochilor tăi; în sufletul tău nu vei fi liber, ci asuprit, inima ta se va plânge mereu de Dumnezeu, iar tu vei simți mereu că suferi atât de mult chin și că este atât de nedrept. Dacă nu cauți de dragul fericirii, ci pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu și pentru a nu fi acuzat de Satana, atunci această căutare îți va da o mare putere de a-L iubi pe Dumnezeu. Omul este capabil să facă tot ceea ce este rostit de Dumnezeu și tot ceea ce face el poate să-L mulțumească pe Dumnezeu - aceasta este ceea ce înseamnă a fi posedat de realitate. Căutarea mulțumirii lui Dumnezeu folosește dragostea lui Dumnezeu pentru a pune în practică cuvintele Sale; indiferent de timp - chiar și atunci când ceilalți sunt fără putere - înăuntrul tău există încă o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu, care tânjește profund după Dumnezeu și căreia îi e dor de Dumnezeu. Aceasta este statura reală. Cât de mare este statura ta depinde de cât de mare este dragostea ta de Dumnezeu, de faptul dacă ești capabil să stai neclintit când ești testat, dacă ești slab când o anumită împrejurare vine asupra ta și dacă poți să rămâi pe loc când frații și surorile tale te resping; sosirea faptelor va arăta doar cum este dragostea ta de Dumnezeu. Dintr-o mare parte a lucrării lui Dumnezeu se poate vedea că Dumnezeu într-adevăr îl iubește pe om, este doar că ochii sufletului omului trebuie încă să fie deschiși complet, iar el este incapabil să vadă prea mult din lucrarea lui Dumnezeu și din voia lui Dumnezeu și multe lucruri care sunt minunate despre Dumnezeu; omul are prea puțină iubire adevărată pentru Dumnezeu. Ai crezut în Dumnezeu tot acest timp, iar astăzi Dumnezeu a retezat toate mijloacele de scăpare. Realist vorbind, nu ai de ales decât să iei calea cea dreaptă, calea cea dreaptă pe care ai fost condus prin judecata aspră și mântuirea supremă a lui Dumnezeu. Doar după ce experimentează greutăți și rafinare, omul știe că Dumnezeu este minunat. După ce a experimentat până astăzi, se poate spune că omul a ajuns să cunoască o parte din frumusețea lui Dumnezeu - dar acest lucru nu este încă suficient, pentru că omul este atât de deficitar. El trebuie să experimenteze mai mult din lucrarea extraordinară a lui Dumnezeu și mai mult din întreaga rafinare a suferințelor date de Dumnezeu. Doar atunci poate fi schimbată firea vieții omului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu