Experiențele lui Petru: cunoștințele sale despre mustrare și judecată

Când era mustrat de Dumnezeu, Petru s-a rugat: „O, Dumnezeule! Trupul meu este neascultător, iar Tu mă mustri și mă judeci. Mă bucur de mustrarea și judecata Ta și chiar dacă Tu nu mă vrei, în judecata Ta, eu contemplu firea Ta sfântă și dreaptă. Când mă judeci, astfel ca alții să poată contempla firea Ta dreaptă prin judecata Ta, mă simt mulțumit. Doresc doar ca firea Ta să poată fi scoasă la iveală, astfel încât firea Ta cea dreaptă să poată fi văzută de toate făpturile și astfel încât eu să pot să Te iubesc cu mai multă puritate prin judecata Ta și să dobândesc asemănarea unuia care este drept. Această judecată a Ta este bună, căci astfel este și voia Ta milostivă. Știu că încă există o mare parte din mine care este răzvrătită și că încă nu sunt demn pentru a veni înaintea Ta. Îmi doresc ca Tu să mă judeci încă și mai mult, fie printr-un mediu ostil sau prin mari necazuri; indiferent de ceea ce faci Tu, pentru mine este prețios. Iubirea Ta este atât de profundă și sunt gata să mă pun la dispoziția milei Tale fără cea mai mică plângere.” Acestea sunt cunoștințele lui Petru după ce a experimentat lucrarea lui Dumnezeu și reprezintă, de asemenea, o mărturie a iubirii sale de Dumnezeu. Astăzi, voi ați fost deja cuceriți – dar cum se exprimă această cucerire în voi? Unii oameni spun: „Cucerirea mea este harul suprem și preamărirea lui Dumnezeu. Abia acum realizez că viața omului este lipsită de valoare și fără semnificație. Omul își petrece viața agitându-se, producând și crescând generație după generație de copii și în cele din urmă rămâne cu nimic. Astăzi, doar după ce am fost cucerit de Dumnezeu am văzut că nu există nicio valoare să trăiesc în acest mod; este cu adevărat o viață fără sens. Aș putea foarte bine să mor și să scap odată!” Pot astfel de oameni care au fost cuceriți să fie câștigați de Dumnezeu? Pot ei deveni exemple și modele? Astfel de oameni reprezintă o lecție în pasivitate, ei nu au aspirații și nu se străduiesc să se îmbunătățească. Deși ei se numără printre cei care au fost cuceriți, astfel de oameni pasivi sunt incapabili să fie desăvârșiți. În apropierea sfârșitului vieții sale, după ce fusese desăvârșit, Petru a spus: „O, Dumnezeule! Dacă aș mai trăi câțiva ani, mi-aș dori să obțin o iubire mai adâncă și mai pură față de Tine.” Când urma să fie răstignit pe cruce, în inima sa el se ruga: „O, Dumnezeule! Momentul Tău a sosit acum, momentul pe care l-ai pregătit pentru mine a sosit. Trebuie să fiu răstignit pentru Tine, trebuie să dau această mărturie pentru Tine și sper că iubirea mea poate satisface cerințele Tale și că poate deveni mai pură. Astăzi, faptul că pot să mor pentru Tine și să fiu răstignit pe cruce pentru Tine, este mângâietor și liniștitor pentru mine, căci nimic nu este mai satisfăcător pentru mine decât să pot fi răstignit pentru Tine și să Îți satisfac dorințele și să mă pot da Ție, să îmi pot oferi viața Ție. O, Dumnezeule! Ești așa de minunat! Dacă mi-ai permite să trăiesc, aș fi și mai dispus să Te iubesc. Atât timp cât trăiesc, Te voi iubi. Doresc să Te iubesc mai profund. Mă judeci, și mă mustri și mă încerci pentru că nu sunt drept, căci am păcătuit. Iar firea Ta dreaptă devine mai evidentă pentru mine. Aceasta este o binecuvântare pentru mine, căci pot să Te iubesc mai profund și sunt dispus să Te iubesc în acest mod chiar dacă Tu nu mă iubești. Sunt dispus să contemplu firea Ta dreaptă, căci aceasta mă face mai capabil să trăiesc o viață plină de semnificație. Simt că viața mea acum este mai semnificativă, căci sunt răstignit de dragul Tău și este semnificativ să mor pentru Tine. Totuși, nu mă simt satisfăcut, căci cunosc prea puține despre Tine, știu că nu Îți pot îndeplini complet dorințele și Te-am răsplătit prea puțin. În viața mea, am fost incapabil să mă întorc la Tine în întregime; sunt departe de aceea. Când mă uit în urmă la acest moment, mă simt atât de îndatorat față de Tine și nu am decât acest moment să îmi răscumpăr toate greșelile și toată iubirea pentru care nu Te-am răsplătit.”

Viziunea lucrării lui Dumnezeu (1)

Ioan a lucrat șapte ani pentru Isus și pregătise deja calea când a sosit Isus. Înainte de aceasta, Evanghelia împărăției cerurilor propovăduită de Ioan a fost auzită în tot ținutul, astfel încât ea s-a răspândit în toată Iudeea, și toți l-au numit profet. La vremea aceea, regele Irod dorea să-l ucidă pe Ioan, totuși nu îndrăznea, deoarece poporul îl respecta mult pe Ioan, iar Irod se temea că, dacă l-ar ucide pe Ioan, acesta s-ar răzvrăti împotriva lui.

Capitolul 5 Adevărurile despre întruparea lui Dumnezeu

4. Omenirea stricată are mai multă nevoie de mântuirea Dumnezeului întrupat

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Mântuirea omului de către Dumnezeu nu este făcută direct, folosind metoda și identitatea Duhului, deoarece Duhul Său nu poate fi nici atins, nici văzut de către om, şi de care omul nici nu se poate apropia. Dacă El ar încerca să-l mântuiască pe om, în mod direct, folosind metoda Duhului, omul ar fi incapabil să primească mântuirea Lui.

Capitolul 4 Adevărurile lucrării lui Dumnezeu din zilele de pe urmă

5. Cum trebuie să credeți în Dumnezeu pentru a fi mântuiți și desăvârșiți?

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:


Pe scurt, a urma calea lui Petru în propria credință înseamnă a păși pe calea urmăririi adevărului, care este și calea de a ajunge la cunoașterea de sine și a-și schimba firea. Numai pășind pe calea lui Petru va fi omul pe calea de a fi desăvârșit de Dumnezeu. Omului trebuie să-i fie clar cum anume să pășească pe calea lui Petru, precum și în ce fel s-o pună în practică.

Cantari crestine 2020 „Acceptați judecata lui Hristos al zilelor de pe urmă pentru a fi purificați” Videoclip muzical

Cantari crestine 2020 „Acceptați judecata lui Hristos al zilelor de pe urmă pentru a fi purificați” Videoclip muzical

Introducere
Știi doar că Isus va coborî în zilele de pe urmă,
dar cum va coborî El mai exact?
Un păcătos ca tine, care tocmai a fost răscumpărat
și nu a fost schimbat sau desăvârșit de Dumnezeu,
poți fi tu după inima lui Dumnezeu?
Căci tu, care ești încă cu sinele tău vechi,
este adevărat că ai fost mântuit de Isus
și că nu eşti socotit ca păcătos datorită mântuirii lui Dumnezeu,
dar aceasta nu dovedește că nu eşti păcătos și lipsit de puritate.

Capitolul 4 Adevărurile lucrării lui Dumnezeu din zilele de pe urmă

1. Semnificația lucrării cuvintelor lui Dumnezeu

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

În Epoca Împărăției, Dumnezeu folosește cuvântul pentru a inaugura o nouă epocă, pentru a schimba metoda lucrării Sale și pentru a face lucrarea pentru întreaga epocă. Acesta este principiul prin care lucrează Dumnezeu în Epoca Cuvântului. El a devenit trup pentru a vorbi din diferite perspective, permițând omului să-L vadă cu adevărat pe Dumnezeu, care este Cuvântul care Se arată în trup, precum și înțelepciunea și natura Sa minunată.

Muzică creștină de închinare MV „Doar oamenii sinceri au înfățișare umană”

Muzică creștină de închinare MV „Doar oamenii sinceri au înfățișare umană”

Demult, urmăream avere și faimă.

Renunțasem la principii;

Mințeam ca mod de viață.

Conștiința mea lipsea,

n-aveam nicio moralitate.

Integritate, demnitate, toate acestea

nu-nsemnau nimic pentru mine.

Trăiam ca să-mi hrănesc

pasiunile lumești: lăcomia, dorința,

musteam de păcat

cu o inimă grea, tulburată.

Nu puteam scăpa de-ntunericul etern.

Bogățiile, plăcerile trecătoare

nu puteau ascunde golul interior.

Cantece crestine „Iubirea lui Dumnezeu ne aduce împreună” (Solo de bărbat)

Cantece crestine „Iubirea lui Dumnezeu ne aduce împreună” (Solo de bărbat)

Deși separați de nenumărate mări și nenumărați munți,

suntem un singur popor, fără granițe între noi,

cu piele de diferite culori și vorbind diferite limbi.

Deoarece  Cuvantul lui Dumnezeu ne cheamă,

suntem ridicați înaintea tronului lui Dumnezeu.

I

Deși separați de nenumărate mări și nenumărați munți,

suntem un singur popor, fără granițe între noi,

cu piele de diferite culori și vorbind diferite limbi.

Deoarece cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic ne cheamă,

suntem ridicați înaintea tronului lui Dumnezeu.

O lectură a cuvântului lui Dumnezeu„Ce înțelegi atunci când vine vorba de Dumnezeu”

O lectură a cuvântului lui Dumnezeu„Ce înțelegi atunci când vine vorba de Dumnezeu”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu nu este doar Duhul Sfânt, acel Duh multiplicat de șapte ori, Duhul atotcuprinzător, dar și o persoană, o persoană de rând, o persoană absolut obișnuită. El nu este numai bărbat, ci și femeie. Ei sunt asemănători prin faptul că ambii sunt născuți din oameni, și diferiți în sensul că unul este conceput de Duhul Sfânt, iar celălalt este născut dintr-un om, provenit însă direct din Duh. Ei sunt asemănători prin faptul că amândoi, trup întrupat al lui Dumnezeu, îndeplinesc lucrarea Tatălui, dar și diferiți, de vreme ce unul face lucrarea de răscumpărare, iar celălalt face lucrarea de cucerire. Amândoi reprezintă pe Dumnezeu Tatăl, dar unul este Domnul izbăvirii, plin de iubire și milă, iar celălalt este Dumnezeul dreptății, plin de mânie și judecată. Unul este Conducătorul suprem care lansează lucrarea de izbăvire, iar celălalt este Dumnezeul îndreptățit să realizeze lucrarea de cucerire.

Cuvântările Duhului Sfânt „Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr”

Cuvântările Duhului Sfânt „Hristos înfăptuiește lucrarea judecății prin adevăr”

Dumnezeu Atotputernic spune: „În zilele de pe urmă, Hristos folosește o multitudine de adevăruri pentru a-i învăța pe oameni, pentru a dezvălui esența omului și pentru a-i analiza cuvintele și faptele. Aceste cuvinte cuprind diferite adevăruri, precum datoria omului, cum ar trebui el să se supună lui Dumnezeu, cum ar trebui omul să Îi fie credincios lui Dumnezeu, cum ar trebui să trăiască umanitatea normală, precum și înțelepciunea și firea lui Dumnezeu și așa mai departe.

Corul crestin „Împărăţia” Regatul Domnului Hristos a sosit

Corul crestin „Împărăţia” Regatul Domnului Hristos a sosit

Împărăția, orașul sfinților, împărăția lui Hristos. În împărăție, bogățiile și slava lui Dumnezeu sunt exemplificate clar. Fulgerul vine de la Răsărit și strălucește până la apus. Lumina adevărată e aici, cuvântul lui Dumnezeu s-a arătat în trup. Mântuitorul S-a întors de mult de atunci, coborând pe un nor alb. Azi, sfinții au fost răpiți înaintea tronului pentru a se închina lui Dumnezeu.

„Eliberați-vă din laț” Fragment 5 - Trecerea prin judecată în zilele de pe urmă și eliberarea din lațul Satanei

Film creștin „Eliberați-vă din laț” Fragment 5 - Trecerea prin judecată în zilele de pe urmă și eliberarea din lațul Satanei

Biblia spune: „Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17) (NTLR®). În zilele de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic exprimă tot adevărul care îl purifică și îl mântuiește pe om și ne arată firea sa dreaptă, măreață și sfântă. Lucrarea de judecată a lui Dumnezeu din zilele de pe urmă este realizată pentru a-l mântui pe om pentru a se putea rupe de influența Satanei și a se întoarce cu adevărat spre Dumnezeu.

Cunoașterea scopului celor trei etape ale lucrării lui Dumnezeu de gestionare a omenirii

Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:

Întregul Meu plan de gestionare (planul mântuirii), un plan ce se întinde pe o perioadă de 6.000 de ani, cuprinde trei etape, sau trei epoci: Epoca Legii de la începuturi; Epoca Harului (care este şi Epoca Mântuirii) şi Epoca Împărăţiei în ultimele zile. Lucrarea Mea în aceste trei epoci diferă în conţinut în funcţie de specificul fiecărei epoci, dar în fiecare etapă este în concordanţă cu nevoile omului – sau pentru a fi mai exact, este făcută în funcţie de şiretlicurile pe care Satana le angajează în războiul pe care-l port cu el. Scopul lucrării Mele este de a-l înfrânge pe Satana, pentru a se face manifestată înţelepciunea şi atotputernicia Mea, de a demasca toate şiretlicurile Satanei şi în acest mod de a mântui întreaga rasă umană care trăieşte sub sfera lui.

Filme creștin online in romana „Vremurile lui Noe au venit” Mântuirea din zilele de pe urmă

Filme creștin online in romana „Vremurile lui Noe au venit” Mântuirea din zilele de pe urmă

Să revedem omenirea în perioada lui Noe. Omul s-a angajat în tot felul de activități rele fără a avea niciun gând de pocăință. Nimeni nu asculta de cuvântul lui Dumnezeu. Rigiditatea și răutatea lor L-au mâniat pe Dumnezeu și, într-un final, au fost înghițiți de dezastrul marelui potop. Numai familia de opt membri a lui Noe a ascultat cuvântul lui Dumnezeu și a reușit să supraviețuiască. Acum au sosit deja zilele de pe urmă. Coruperea omenirii este tot mai profundă. Toți slăvesc răul. Întreaga lume religioasă urmează valul lumii. Nu iubesc deloc adevărul. Zilele lui Noe au sosit deja! Pentru a mântui omenirea, Dumnezeu S-a întors din nou pentru a înfăptui printre oameni lucrarea de judecată a zilelor de pe urmă! Este ultima dată când Dumnezeu mântuiește omenirea! Ce ar trebui să aleagă omenirea? Aceasta este o poveste adevărată. Din moment ce locuitorii districtului Qingping din provincia Sichian au refuzat în repetate rânduri să accepte Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu Atotputernic, au avut de îndurat două dezastre. În timpul Marelui Cutremur din Sichuan, mulți frați și surori care credeau în Dumnezeu Atotputernic au fost protejați în mod miraculos de Dumnezeu și au supraviețuit. Aceste fapte au fost mărturisite: cei care Îl acceptă și ascultă pe Dumnezeu și cei care Îl neagă și I se opun lui Dumnezeu. Viețile acestor două categorii de oameni au avut sfârșituri foarte diferite!

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

Filme creștin online in romana „Vremurile lui Noe au venit” Mântuirea din zilele de pe urmă

Filme creștin online in romana „Vremurile lui Noe au venit” Mântuirea din zilele de pe urmă

Să revedem omenirea în perioada lui Noe. Omul s-a angajat în tot felul de activități rele fără a avea niciun gând de pocăință. Nimeni nu asculta de cuvântul lui Dumnezeu. Rigiditatea și răutatea lor L-au mâniat pe Dumnezeu și, într-un final, au fost înghițiți de dezastrul marelui potop. Numai familia de opt membri a lui Noe a ascultat cuvântul lui Dumnezeu și a reușit să supraviețuiască. Acum au sosit deja zilele de pe urmă. Coruperea omenirii este tot mai profundă. Toți slăvesc răul. Întreaga lume religioasă urmează valul lumii. Nu iubesc deloc adevărul. Zilele lui Noe au sosit deja! Pentru a mântui omenirea, Dumnezeu S-a întors din nou pentru a înfăptui printre oameni lucrarea de judecată a zilelor de pe urmă! Este ultima dată când Dumnezeu mântuiește omenirea! Ce ar trebui să aleagă omenirea? Aceasta este o poveste adevărată. Din moment ce locuitorii districtului Qingping din provincia Sichian au refuzat în repetate rânduri să accepte Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu Atotputernic, au avut de îndurat două dezastre. În timpul Marelui Cutremur din Sichuan, mulți frați și surori care credeau în Dumnezeu Atotputernic au fost protejați în mod miraculos de Dumnezeu și au supraviețuit. Aceste fapte au fost mărturisite: cei care Îl acceptă și ascultă pe Dumnezeu și cei care Îl neagă și I se opun lui Dumnezeu. Viețile acestor două categorii de oameni au avut sfârșituri foarte diferite!
Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

Doar prin experimentarea încercărilor dureroase poți cunoaște frumusețea lui Dumnezeu

Cât de mult Îl iubești pe Dumnezeu astăzi? Și cât de mult știi din tot ceea ce Dumnezeu a făcut în tine? Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le înveți. Când Dumnezeu ajunge pe pământ, tot ceea ce El a făcut în om și l-a lăsat pe om să vadă sunt este astfel încât omul Îl va iubi și-L va cunoaște pe El cu adevărat. Acel om este capabil să sufere pentru Dumnezeu și a reușit să ajungă atât de departe, pe de-o parte, datorită dragostei lui Dumnezeu și, pe de altă parte, datorită mântuirii lui Dumnezeu; mai mult, este datorită lucrării de judecată și de mustrare pe care Dumnezeu a îndeplinit-o în om. Dacă voi sunteți fără judecata, mustrarea și încercările lui Dumnezeu și dacă Dumnezeu nu v-a făcut să suferiți, atunci, să fim cinstiți, voi nu-L iubiți cu adevărat pe Dumnezeu. Cu cât este mai mare lucrarea lui Dumnezeu în om și cu cât este mai mare suferința omului, cu atât este mai în măsură să arate doar cât de importantă este lucrarea lui Dumnezeu și cu atât mai mult că inima omului este capabilă să-L iubească cu adevărat pe Dumnezeu. Cum înveți cum să-L iubești pe Dumnezeu? Fără chin și rafinare, fără încercări dureroase - și dacă, în plus, tot ceea ce Dumnezeu a dat omului era har, iubire și milă - ai fi tu capabil să atingi adevărata dragoste a lui Dumnezeu? Pe de o parte, în timpul încercărilor de la Dumnezeu, omul ajunge să-și cunoască lipsurile și vede că este neînsemnat, vrednic de dispreț și umil, că nu are nimic și nu este nimic; pe de altă parte, în timpul încercărilor Sale, Dumnezeu creează medii diferite pentru om care fac omul mai capabil să experimenteze frumusețea lui Dumnezeu. Deși durerea este mare și, uneori, insurmontabilă - și chiar ajunge la nivelul suferinței devastatoare - după ce a experimentat-o, omul vede cât de minunată este lucrarea lui Dumnezeu în el și numai pe această fundație se naște în om dragostea adevărată de Dumnezeu. Astăzi omul vede că doar cu harul, dragostea și îndurarea lui Dumnezeu, el este incapabil să se cunoască cu adevărat pe sine însuși, cu atât mai puțin este el capabil să cunoască esența omului. Doar prin rafinarea și judecata lui Dumnezeu, doar în timpul unei astfel de rafinări îți poți cunoaște lipsurile și poți ști că nu ai nimic. Astfel, dragostea omului față de Dumnezeu este construită pe fundația rafinării și judecății lui Dumnezeu. Dacă doar te bucuri de harul lui Dumnezeu, cu o viață de familie liniștită sau cu binecuvântări materiale, atunci nu L-ai câștigat pe Dumnezeu și credința ta în Dumnezeu a eșuat. Dumnezeu a desfășurat deja o fază a lucrării harului în trup și a revărsat deja binecuvântări materiale asupra omului - dar omul nu poate fi făcut desăvârșit numai cu har, dragoste și îndurare. În experiențele omului, el întâlnește o parte din dragostea lui Dumnezeu și vede dragostea și îndurarea lui Dumnezeu, încă experimentând pentru o perioadă de timp, el vede că harul lui Dumnezeu și dragostea și îndurarea Lui sunt incapabile de a face omul desăvârșit și incapabile de a dezvălui ceea ce este corupt în om și nici nu pot să-l scape pe om de firea sa coruptă sau să facă desăvârșite dragostea și credința lui. Lucrarea harului lui Dumnezeu a fost lucrarea unei perioade și omul nu se poate baza pe faptul de a se bucura de harul lui Dumnezeu pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu.

Prin ce este împlinită desăvârșirea omului de Dumnezeu? Prin firea Lui dreaptă. Firea lui Dumnezeu cuprinde în primul rând dreptate, mânie, măreție, judecată și blestem, iar desăvârșirea omului de către El este în mare parte prin judecată. Unii oameni nu înțeleg și întreabă de ce Dumnezeu este capabil doar să facă omul desăvârșit prin judecată și blestem. Ei spun că dacă Dumnezeu ar blestema omul, omul nu ar muri? Dacă Dumnezeu ar judeca omul, omul nu ar fi condamnat? Atunci cum poate el încă fi făcut desăvârșit? Astfel sunt cuvintele oamenilor care nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu. Ceea ce blestemă Dumnezeu este neascultarea omului și ceea ce El judecă sunt păcatele omului. Deși vorbește cu asprime și fără cea mai mică sensibilitate, El dezvăluie tot ce este în om și, prin aceste cuvinte stricte, El descoperă ceea ce este esențial în om, totuși, printr-o astfel de judecată, El dă omului o cunoaștere profundă a esenței trupului și, astfel, omul se supune ascultării înaintea lui Dumnezeu. Trupul omului este de păcat și, de Satana, este neascultător și este obiectul mustrării lui Dumnezeu - și astfel, pentru a-i permite omului să se cunoască pe sine, cuvintele judecății lui Dumnezeu trebuie să i se întâmple lui și trebuie să fie folosite toate felurile de rafinare; doar atunci lucrarea lui Dumnezeu poate fi eficientă.

Din cuvintele rostite de Dumnezeu se poate vedea că El a condamnat deja trupul omului. Sunt aceste cuvinte, atunci, cuvintele blestemului? Cuvintele rostite de Dumnezeu dezvăluie caracterul adevărat al omului și, prin astfel de revelație, tu ești judecat și atunci când vezi că ești incapabil să împlinești voia lui Dumnezeu, în interiorul tău simți suferință și remușcare, simți că ești atât de îndatorat față de Dumnezeu și insuficient pentru voia lui Dumnezeu. Există momente când Duhul Sfânt te disciplinează din interior, iar această disciplină vine de la judecata lui Dumnezeu; sunt momente când Dumnezeu îți reproșează și Își ascunde fața de tine, când nu-ți dă nicio atenție și nu lucrează în tine, mustrându-te fără o vorbă pentru a te rafina. Lucrarea lui Dumnezeu în om este în mare parte pentru a face clară firea Sa dreaptă. Ce mărturie poartă omul în cele din urmă lui Dumnezeu? El mărturisește că Dumnezeu este Dumnezeul drept, că firea Lui este dreptate, mânie, mustrare și judecată; omul mărturisește despre firea dreaptă a lui Dumnezeu. Dumnezeu folosește judecata Lui pentru a face omul desăvârșit, a iubit omul și l-a mântuit pe om - dar cât de mult este conținut în dragostea Lui? Există judecată, măreție, mânie și blestem. Deși Dumnezeu a blestemat omul în trecut, El nu l-a aruncat complet pe om în groapa fără fund, dar a folosit acele mijloace pentru a rafina credința omului; El nu l-a omorât pe om, ci a acționat pentru a-l face pe om desăvârșit. Esența trupului este aceea care este a lui Satana - Dumnezeu a spus aceasta perfect corect - dar faptele îndeplinite de Dumnezeu nu sunt săvârșite conform cuvintelor Sale. El te blestemă pentru ca tu să poți să-L iubești pe El și astfel ca tu să poți cunoaște esența trupului; El te mustră pentru ca tu să poți fi trezit, pentru a-ți permite să cunoști lipsurile din tine și să cunoști nevrednicia completă a omului. Astfel, blestemele lui Dumnezeu, judecata Lui și măreția și mânia Lui - toate sunt pentru a-l face pe om desăvârșit. Tot ceea ce face Dumnezeu astăzi și firea dreaptă pe care El o face clară în voi - este totul pentru a face omul desăvârșit și astfel este dragostea lui Dumnezeu.

În concepțiile tradiționale ale omului, dragostea lui Dumnezeu este harul, îndurarea și compasiunea Lui față de slăbiciunea omului. Deși aceste lucruri sunt și ele dragostea lui Dumnezeu, sunt prea unilaterale și nu sunt mijloacele principale prin care Dumnezeu face omul desăvârșit. Când unii oameni tocmaiau început să creadă în Dumnezeu, aceasta este din cauza bolii. Această boală este harul lui Dumnezeu pentru tine; fără ea, nu ai crede în Dumnezeu și dacă nu ai crede în Dumnezeu, atunci nu ai fi ajuns atât de departe – și, astfel, chiar acest har este dragostea lui Dumnezeu. În timpul credinței în Isus, oamenii au făcut multe lucruri neplăcute lui Dumnezeu pentru că ei nu au înțeles adevărul, totuși Dumnezeu are dragoste și milă și El l-a adus pe om atât de departe. Deși omul nu înțelege nimic, totuși, Dumnezeu îi permite să-L urmeze și, mai mult, l-a condus pe om până astăzi. Nu este aceasta dragostea lui Dumnezeu? Ceea ce este evident în firea lui Dumnezeu este dragostea lui Dumnezeu - aceasta este absolut corect! Când dezvoltarea bisericii a ajuns la apogeu, Dumnezeu a făcut pasul lucrării făcătorilor de servicii și l-a aruncat pe om în groapa fără fund. Cuvintele din vremea făcătorilor de servicii au fost toate blesteme: blestemele trupului tău, blestemele firii tale satanice corupte și blestemele lucrurilor tale care nu împlinesc voia lui Dumnezeu. Lucrarea făcută de Dumnezeu în acel pas s-a manifestat ca măreție, după care, la scurt timp, Dumnezeu a îndeplinit pasul lucrării de mustrare și acolo a venit încercarea morții. În astfel de lucrare, omul a văzut mânia, măreția, judecata și mustrarea lui Dumnezeu, el a văzut, de asemenea, harul lui Dumnezeu și dragostea și îndurarea Lui. Tot ceea ce a făcut Dumnezeu și tot ceea ce s-a manifestat ca fire a Lui era dragostea omului și tot ceea ce a făcut Dumnezeu a putut să satisfacă nevoile omului. El a făcut-o pentru a face omul desăvârșit și a furnizat în conformitate cu statura omului. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut aceasta, omul ar fi incapabil să vină înaintea lui Dumnezeu și nu ar avea nicio cale de a cunoaște adevărata față a lui Dumnezeu. De când a început omul să creadă în Dumnezeu până astăzi, Dumnezeu i-a furnizat treptat omului, în conformitate cu statura lui, astfel încât, înăuntru, omul a ajuns treptat să-L cunoască. Doar venind până astăzi, omul realizează cât de minunată este judecata lui Dumnezeu. Pasul lucrării făcătorilor de servicii a fost prima incidență a lucrării de blestem de la momentul creației până astăzi. Omul a fost blestemat în groapa fără fund. Dacă Dumnezeu nu ar fi făcut aceasta, astăzi omul nu ar avea o adevărată cunoaștere a lui Dumnezeu; doar prin blestemul lui Dumnezeu omul întâlnește oficial firea lui Dumnezeu. Acele experiențe i-au arătat omului că loialitatea lui era inacceptabilă, că statura lui era prea mică, că el era incapabil să împlinească voia lui Dumnezeu și că pretențiile lui de a-L mulțumi pe Dumnezeu în orice moment nu erau nimic altceva decât cuvinte. Deși, în pasul lucrării făcătorilor de servicii, Dumnezeu l-a blestemat pe om, privit de astăzi, acel pas al lucrării a fost minunată: a adus un important punct de cotitură pentru om și a provocat o mare schimbare în firea vieții sale. Înainte de timpul făcătorilor de servicii, omul nu a înțeles nimic despre căutarea vieții, ce înseamnă să crezi în Dumnezeu sau despre înțelepciunea lucrării lui Dumnezeu și nici nu a înțeles că lucrarea lui Dumnezeu poate testa omul. Din timpul făcătorilor de servicii până în ziua de astăzi, omul vede cât de extraordinară este lucrarea lui Dumnezeu, este de neînțeles pentru om și, folosindu-și creierul, el nu este în stare să-și imagineze cum lucrează Dumnezeu și vede, de asemenea, cât de mică este statura lui și că prea mult din el este neascultător. Când Dumnezeu l-a blestemat pe om, a fost pentru a obține un efect și El nu l-a omorât pe om. Deși El a blestemat omul, a făcut aceasta prin cuvinte, iar blestemele Lui nu i s-au întâmplat de fapt omului, căci ceea ce Dumnezeu a blestemat era neascultarea omului și astfel cuvintele blestemelor Lui erau menite, de asemenea, să îl facă pe om desăvârșit. Fie că Dumnezeu judecă omul, fie că îl blestemă, ambele îl fac pe om desăvârșit. Ambele sunt pentru a face desăvârșit ceea ce este necurat în om. Prin acest mijloc, omul a fost rafinat, iar ceea ce lipsea în om a fost făcut desăvârșit prin cuvintele și lucrarea Lui. Fiecare pas al lucrării lui Dumnezeu - fie că sunt cuvinte dure sau judecată sau mustrare - îl face pe om desăvârșit și este absolut potrivit. Niciodată de-a lungul veacurilor Dumnezeu nu a făcut lucrare ca aceasta; astăzi, El lucrează în voi astfel încât voi ați apreciat înțelepciunea Lui. Deși ați răbdat multă durere în voi, inimile voastre se simt statornice și în pace; este o binecuvântare pentru voi să vă puteți bucura de această etapă a lucrării lui Dumnezeu. Indiferent de ceea ce sunteți capabili să dobândiți în viitor, tot ceea ce vedeți astăzi în voi din lucrarea lui Dumnezeu este dragoste. Dacă omul nu experimentează judecata și rafinarea lui Dumnezeu, acțiunile și ardoarea lui vor fi întotdeauna pe din afară, iar firea lui va rămâne întotdeauna neschimbată. Înseamnă aceasta că ați fost câștigați de Dumnezeu? Astăzi, deși există încă multă aroganță și egoism în om, firea omului este mult mai stabilă decât înainte. Dumnezeu se ocupă de tine pentru a te salva și, deși ai putea simți o oarecare durere la acel moment, va veni ziua când se va produce o schimbare în firea ta. În acel moment, te vei uita înapoi și vei vedea cât de înțeleaptă este lucrarea lui Dumnezeu și atunci vei putea înțelege cu adevărat voia lui Dumnezeu. Astăzi, există unii oameni care spun că înțeleg voia lui Dumnezeu - dar nu este niciunul prea realist; ei vorbesc prostii pentru că, în prezent, ei încă au nevoie să înțeleagă dacă voia lui Dumnezeu este de a salva omul sau de a blestema omul. Poate că nu o poți vedea în mod clar acum, dar va veni ziua când vei vedea că a sosit ziua adorării lui Dumnezeu și vei vedea cât de semnificativ este să-L iubești pe Dumnezeu, astfel încât vei ajunge să cunoști viața omenească, iar trupul tău va trăi în lumea lui Dumnezeu Cel iubitor, pentru că sufletul tău va fi eliberat, viața ta va fi plină de bucurie și tu vei fi mereu aproape de Dumnezeu și vei privi mereu la Dumnezeu. În acel moment, vei cunoaște cu adevărat cât de valoroasă este lucrarea lui Dumnezeu astăzi.

Astăzi, majoritatea oamenilor nu au această cunoaștere. Ei cred că suferința este fără valoare, ei sunt lepădați de lume, viața lor de familie este tulburată, ei nu sunt iubiți de Dumnezeu, iar perspectivele lor sunt sumbre. Suferința unor oameni atinge un anumit punct și gândurile lor se îndreaptă spre moarte. Nu aceasta este dragostea adevărată a lui Dumnezeu; astfel de oameni sunt lași, nu au perseverență, sunt slabi și neputincioși! Dumnezeu dorește ca omul să-L iubească, dar cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât este mai mare suferința omului și cu cât omul Îl iubește mai mult, cu atât sunt mai mari încercările omului. Dacă Îl iubești, atunci ți se vor întâmpla tot felul de suferințe - iar dacă nu, atunci poate că totul va merge ca pe roate pentru tine și totul va fi pașnic în jurul tău. Când Îl iubești pe Dumnezeu, vei simți că multe lucruri din jurul tău sunt insurmontabile și, pentru că statura ta este prea mică, tu vei fi rafinat; în plus, tu ești incapabil de a-L mulțumi pe Dumnezeu și vei simți întotdeauna că voia lui Dumnezeu este prea exigentă, că omul nu o poate împlini. Din cauza tuturor acestor lucruri tu vei fi rafinat - pentru că există multă slăbiciune în tine și multe lucruri care nu pot împlini voia lui Dumnezeu, tu vei fi rafinat în interior. Totuși, trebuie să vedeți în mod clar că purificarea este realizată doar prin rafinare. Astfel, în timpul acestor zile de pe urmă, voi trebuie să purtați mărturie lui Dumnezeu. Indiferent cât de mare este suferința voastră, ar trebui să mergeți chiar până la capăt și chiar la ultima suflare, trebuie încă să fiți credincioși lui Dumnezeu și la îndurarea lui Dumnezeu; numai aceasta este cu adevărat iubirea de Dumnezeu și doar aceasta este mărturia puternică și răsunătoare. Când ești ispitit, ar trebui să spui: „Inima mea aparține lui Dumnezeu, iar Dumnezeu m-a câștigat deja. Eu nu te pot mulțumi - trebuie să dedic totul pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu”. Cu cât Îl mulțumești mai mult pe Dumnezeu, cu atât mai mult Dumnezeu te binecuvântează și cu atât este mai mare puterea iubirii tale pentru Dumnezeu; deci și tu vei avea credință și fermitate și vei simți că nimic nu este mai demn de onoare sau mai important decât o viață petrecută iubindu-L pe Dumnezeu. Se poate spune că omul trebuie doar să-L iubească pe Dumnezeu pentru a fi fără tristețe. Deși sunt timpuri în care trupul tău este slab și ți se întâmplă multe necazuri reale, în aceste timpuri te vei baza cu adevărat pe Dumnezeu și în sufletul tău vei fi consolat și vei simți certitudine și că ai ceva de care să depinzi. În acest fel, vei fi capabil să depășești multe împrejurări și astfel nu te vei plânge de Dumnezeu din cauza chinului pe care îl suferi; vei vrea să cânți, să dansezi și să te rogi, să vă adunați și să împărtășești, să te gândești la Dumnezeu și vei simți că toți oamenii, problemele și lucrurile din jurul tău care sunt organizate de Dumnezeu sunt potrivite. Dacă nu-L iubești pe Dumnezeu, tot ceea ce tu apreciezi va fi plictisitor pentru tine, nimic nu va fi plăcut ochilor tăi; în sufletul tău nu vei fi liber, ci asuprit, inima ta se va plânge mereu de Dumnezeu, iar tu vei simți mereu că suferi atât de mult chin și că este atât de nedrept. Dacă nu cauți de dragul fericirii, ci pentru a-L mulțumi pe Dumnezeu și pentru a nu fi acuzat de Satana, atunci această căutare îți va da o mare putere de a-L iubi pe Dumnezeu. Omul este capabil să facă tot ceea ce este rostit de Dumnezeu și tot ceea ce face el poate să-L mulțumească pe Dumnezeu - aceasta este ceea ce înseamnă a fi posedat de realitate. Căutarea mulțumirii lui Dumnezeu folosește dragostea lui Dumnezeu pentru a pune în practică cuvintele Sale; indiferent de timp - chiar și atunci când ceilalți sunt fără putere - înăuntrul tău există încă o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu, care tânjește profund după Dumnezeu și căreia îi e dor de Dumnezeu. Aceasta este statura reală. Cât de mare este statura ta depinde de cât de mare este dragostea ta de Dumnezeu, de faptul dacă ești capabil să stai neclintit când ești testat, dacă ești slab când o anumită împrejurare vine asupra ta și dacă poți să rămâi pe loc când frații și surorile tale te resping; sosirea faptelor va arăta doar cum este dragostea ta de Dumnezeu. Dintr-o mare parte a lucrării lui Dumnezeu se poate vedea că Dumnezeu într-adevăr îl iubește pe om, este doar că ochii sufletului omului trebuie încă să fie deschiși complet, iar el este incapabil să vadă prea mult din lucrarea lui Dumnezeu și din voia lui Dumnezeu și multe lucruri care sunt minunate despre Dumnezeu; omul are prea puțină iubire adevărată pentru Dumnezeu. Ai crezut în Dumnezeu tot acest timp, iar astăzi Dumnezeu a retezat toate mijloacele de scăpare. Realist vorbind, nu ai de ales decât să iei calea cea dreaptă, calea cea dreaptă pe care ai fost condus prin judecata aspră și mântuirea supremă a lui Dumnezeu. Doar după ce experimentează greutăți și rafinare, omul știe că Dumnezeu este minunat. După ce a experimentat până astăzi, se poate spune că omul a ajuns să cunoască o parte din frumusețea lui Dumnezeu - dar acest lucru nu este încă suficient, pentru că omul este atât de deficitar. El trebuie să experimenteze mai mult din lucrarea extraordinară a lui Dumnezeu și mai mult din întreaga rafinare a suferințelor date de Dumnezeu. Doar atunci poate fi schimbată firea vieții omului.

Să luăm seama la voința lui Dumnezeu pentru a atinge desăvârșirea

Cu cât ești mai atent la voința lui Dumnezeu, cu atât povara ta este mai mare; cu cât povara ta este mai mare, cu atât mai bogată îți va fi experiența. Atunci când ești atent la voința lui Dumnezeu, Dumnezeu îți va da această povară și te va lumina asupra lucrurilor pe care El ți le-a încredințat. După ce Dumnezeu ți-a dat această povară, vei fii atent la adevărurile acestui aspect atunci când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu. Dacă povara ta are legătură cu starea vieții fraților și surorilor, înseamnă că aceasta ți-a fost încredințată de Dumnezeu și o vei purta întotdeauna în rugăciunile tale zilnice. Ceea ce face Dumnezeu ți-a fost încredințat ție, îți dorești să împlinești ceea ce vrea Dumnezeu să facă, și aceasta înseamnă să îți asumi povara lui Dumnezeu ca și cum ar fi a ta. În acest moment, a mânca și a bea cuvintele lui Dumnezeu va însemna pentru tine să îți îndrepți atenția asupra problemelor acestor aspecte, și te vei întreba: „Oare cum să rezolv aceste probleme? Cum să fac astfel încât frații și surorile să fie eliberați, să se bucure în sufletele lor?” Îți vei îndrepta atenția asupra rezolvării acestor probleme când ești în părtășie, te vei concentra să mănânci și să bei cuvintele referitoare la aceste probleme atunci când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, vei mânca și vei bea cuvintele lui Dumnezeu în timp ce porți această povară și vei înțelege cerințele lui Dumnezeu. În acest moment, calea pe care să apuci îți va fi mai limpede. Aceasta este cunoașterea și iluminarea Duhului Sfânt care sunt determinate de povara ta, și Acesta este Dumnezeu care îți oferă îndrumarea Sa. De ce spun aceasta? Dacă nu ai o povară, atunci nu ești atent când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu; când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu în timp ce porți această povară, poți înțelege esența cuvintelor lui Dumnezeu, îți poți găsi calea și ești atent la voința lui Dumnezeu. De aceea, trebuie să Îi ceri lui Dumnezeu în rugăciunile tale să te împovăreze mai mult, astfel încât să îți încredințeze lucruri mai mărețe, să găsești o cale mai bună de practicare pe viitor, să devii mai eficient atunci când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, să poți înțelege esența cuvintelor Lui și să poți accepta să fi mișcat cu mai multă ușurință de Duhul Sfânt.

Să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu, să practici rugăciunea, să accepți povara lui Dumnezeu, să accepți tot ceea ce El îți încredințează - scopul tuturor acestor lucruri este să îți deschidă calea. Cu cât povara pe care o porți pentru Dumnezeu este mai mare, cu atât îți va fi mai ușor să fii desăvârșit de Dumnezeu. Unii oameni nu doresc să coopereze chiar și atunci când au fost chemați să o facă; aceștia sunt oameni leneși care doresc să se desfete în bunăstare. Cu cât ți se cere mai mult să lucrezi atunci când Îl slujești pe Dumnezeu, cu atât mai multă experiență vei căpăta. Deoarece porți mai multe poveri și resimți mai multe lucruri, vei avea mai multe șanse să fii desăvârșit. De aceea, dacă Îl poți sluji pe Dumnezeu cu sinceritate, vei fi mai atent la povara lui Dumnezeu și, în acest fel, vei avea mai multe șanse să fii desăvârșit de Dumnezeu. Astfel de oameni sunt în curs de desăvârșire în acest moment. Cu cât Duhul Sfânt te pătrunde mai mult, cu cât îți vei petrece mai mult timp atent la povara lui Dumnezeu, cu atât vei fi desăvârșit mai mult de Dumnezeu și cu atât vei fi câștigat mai mult de Dumnezeu iar, în final, vei deveni de folos lui Dumnezeu. În acest moment, sunt unii oameni care nu poartă nicio povară pentru biserică. Acești oameni sunt delăsători și neglijenți și nu le pasă decât de propriul trup. Sunt prea egoiști și, în plus, orbi. Nu vei avea nicio povară dacă nu poți înțelege limpede acest lucru. Cu cât ești mai atent la voința lui Dumnezeu, cu atât este mai mare povara pe care ți-o va încredința Dumnezeu. Persoanele egoiste nu sunt dispuse să pătimească astfel de lucruri, nu doresc să plătească prețul și, drept urmare, vor rata șansa de a fi desăvârșiți de Dumnezeu. Nu înseamnă asta să îți faci rău singur? Dacă ești atent la voința lui Dumnezeu, vei face să crească o povară adevărată pentru biserică. De fapt, în loc să o numim o povară pentru biserică, este mai potrivit să îi spunem o povară pentru propria ta viață, deoarece povara pe care o faci să crească pentru biserică îți este ție de folos pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu prin astfel de experiențe. De aceea, toți cei care poartă cea mai grea povară pentru biserică și toți cei care poartă povara pătrunderii în viață sunt cei care vor fi desăvârșiți de Dumnezeu. Ai înțeles limpede acest lucru? Dacă biserica de care aparții este în neorânduială și, cu toate acestea, nu ești îngrijorat sau neliniștit, dacă frații și surorile nu mănâncă și nu beau cuvintele lui Dumnezeu așa cum se cuvine și, totuși, tu te faci că nu vezi, atunci înseamnă că nu porți nicio povară. Astfel de oameni nu sunt plăcuți lui Dumnezeu. Cei plăcuți lui Dumnezeu sunt înfometați și însetați după dreptate și sunt preocupați de voința Lui. De aceea, trebuie să fiți preocupați de povara lui Dumnezeu acum. Nu trebuie să aștepți ca firea dreaptă a lui Dumnezeu să fie revelată tuturor oamenilor înainte ca tu să devii preocupat de povara lui Dumnezeu. Nu ar fi prea târziu atunci? Acum este momentul prielnic să fii desăvârșit de Dumnezeu. Dacă lași această șansă să îți scape printre degete, vei regreta tot restul vieții tale, așa cum Moise nu a putut să pătrundă în țara Canaanului și a regretat acest lucru tot restul vieții sale, murind plin de remușcări. Când firea dreaptă a lui Dumnezeu se va fi revelat tuturor popoarelor, vei regreta. Chiar dacă Dumnezeu nu te mustră, te vei mustra singur din cauza remușcărilor tale. Unii oameni nu sunt convinși de acest lucru. Dacă nu crezi, așteaptă și ai să vezi. Unii oameni vor fi dovada vie a împlinirii acestor cuvinte. Ești dispus să devii jertfa de sacrificiu pentru împlinirea acestor cuvinte?

Dacă nu cauți șanse spre a fi desăvârșit de Dumnezeu, dacă nu te străduiești în căutarea desăvârșirii, atunci vei fi, în cele din urmă, plin de remușcări. Acum este șansa cea mai bună să fii desăvârșit - acesta este momentul optim. Dacă nu cauți cu multă stăruință desăvârșirea de la Dumnezeu, când El Își va fi încheiat lucrarea, va fi prea târziu - vei fi ratat această șansă. Oricât de înalte îți sunt aspirațiile, dacă Dumnezeu nu Își mai înfăptuiește lucrarea, nu vei putea niciodată să fii desăvârșit, oricâte eforturi vei face. Trebuie să profiți de această șansă și să colaborezi prin marea lucrare a Duhului Sfânt. Dacă ratezi această șansă, nu ți se va mai da o alta, oricât de mult ai încerca. Unii oameni strigă: „Dumnezeule, sunt dornic să fiu atent la povara Ta și doresc să Îți împlinesc voința.” Cu toate acestea, nu au o cale către practică, de aceea poverile lor nu vor dăinui. Dacă există o cale, vei căpăta experiență încetul cu încetul, și aceasta va fi structurată și organizată. După ce o povară va fi împlinită, ți se va da o alta. Prin aprofundarea experienței tale de viață, poverile tale devin, și ele, mai grele. Unii oameni poartă o povară numai atunci când sunt pătrunși de Duhul Sfânt și, după o vreme, nu mai poartă nicio povară când nu există nicio cale către practică. Povara ta nu se poate împlini în întregime doar mâncând și bând cuvintele lui Dumnezeu. Prin înțelegerea multor adevăruri vei căpăta o judecată limpede, vei putea rezolva problemele prin folosirea adevărului și vei avea o înțelegere mai precisă a cuvintelor lui Dumnezeu și a voinței lui Dumnezeu. Cu ajutorul acestor lucruri vei crește poveri și vei putea face o lucrare bună doar în momentul în care ai o povară. Dacă doar ai o povară dar nu ai o înțelegere clară a adevărului, nici așa nu va fi bine. Trebuie tu însuți să resimți cuvintele lui Dumnezeu și să știi cum să le pui în practică și trebuie, în primul rând, să intri tu însuți în realitate înainte să îi îndrumi pe alții, să îi călăuzești pe alții și să fii desăvârșit de Dumnezeu.

Se spune în „Calea ... (4)” că sunteți toți oameni ai împărăției predestinate de Dumnezeu încă de dinaintea vremurilor, iar acest lucru nu vă poate fi luat de nimeni. Se spune, de asemenea, că Dumnezeu dorește ca toată lumea să fie folosită și desăvârșită de Dumnezeu, și El le cere să fie de neclintit în calitate de oameni ai Lui și numai devenind oamenii lui Dumnezeu se împlinește voia Lui. Ați avut părtășie despre acest lucru la vremea respectivă, părtășie despre calea de intrare conform criteriilor pentru oamenii lui Dumnezeu, de aceea lucrarea realizată de Duhul Sfânt în acel moment a fost să îi scoată pe oameni din negativitatea lor și să îi călăuzească spre o stare pozitivă. În acele momente, scopul lucrării Duhului Sfânt era ca toată lumea să se bucure de cuvintele lui Dumnezeu ca oameni ai lui Dumnezeu, și să-i permită fiecăruia să înțeleagă limpede că sunteți oamenii lui Dumnezeu predestinați de dinaintea vremurilor, iar aceasta nu vă poate fi luată de Satana. Drept pentru care v-ați rugat cu toții: „Dumnezeule! Sunt dornic să fac parte din poporul Tău, pentru că am fost predestinați de Tine de dinaintea vremurilor, pentru că Tu ne-ai hărăzit acest lucru. Suntem dornici să acceptăm acest loc și să împlinim voia Ta.” Când te-ai rugat astfel, Duhul Sfânt te-a pătruns - acesta a fost scopul lucrării Duhului Sfânt. În această perioadă se cuvine să te rogi și să practici rugăciunea pentru a-ți liniști inima înaintea lui Dumnezeu astfel încât să poți căuta viața și intrarea în ucenicia împărăției. Acesta este primul pas. În acest moment, lucrarea lui Dumnezeu constă în a determina pe toată lumea să intre pe drumul cel drept, să aibă o viață spirituală normală și o trăire adevărată, să fie pătrunsă de Duhul Sfânt și, pe acest temei, să accepte cele încredințate lor de Dumnezeu. Scopul intrării în ucenicia împărăției este de a permite ca fiecare cuvânt al vostru, fiecare faptă, fiecare mișcare și chiar fiecare gând și idee să fie pătrunse de cuvintele lui Dumnezeu, să vă ajute să fiți pătrunși de Dumnezeu mai des iar dragostea voastră pentru Dumnezeu să sporească și să purtați o povară mai grea pentru voința lui Dumnezeu, astfel încât toți să vă aflați pe calea desăvârșirii de la Dumnezeu și să fiți pe drumul cel drept. Dacă te afli pe calea desăvârșirii de la Dumnezeu, înseamnă că ești pe drumul cel drept.

Când mintea și ideile tale, precum și intențiile tale greșite pot fi îndreptate, iar tu ești capabil să renunți la a fi preocupat de propriul trup pentru a fi atent la voința lui Dumnezeu, și atunci când nu te lași tulburat de intenții greșite și acționezi în conformitate cu voința lui Dumnezeu - dacă poți săvârși o astfel de transformare, atunci ești pe drumul cel drept al experienței de viață. Când practicile tale de rugăciune sunt pe calea cea dreaptă, atunci vei fi pătruns de Duhul Sfânt în rugăciunile tale. De fiecare dată când te rogi, vei fi pătruns de Duhul Sfânt; de fiecare dată când te rogi, îți vei putea liniști inima înaintea lui Dumnezeu. De fiecare dată când mănânci și bei un pasaj din cuvântul lui Dumnezeu, dacă poți înțelege lucrarea pe care El o face în acest moment și știi cum să te rogi, cum să colaborezi și ce să faci, numai așa obții rezultate când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu. Când ești în stare să găsești calea de pătrundere din cuvintele lui Dumnezeu și poți înțelege dinamica actuală a lucrării lui Dumnezeu și scopul lucrării Duhului Sfânt în cuvintele Sale, înseamnă că ești pe drumul cel bun. Dacă nu ai înțeles elementele esențiale atunci când mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, dacă nu poți găsi o cale de practică după ce ai mâncat și ai băut cuvintele lui Dumnezeu, înseamnă că tot nu știi cum să mănânci și să bei cuvintele Sale și că nu ai găsit metoda sau principiul după care să mănânci și să bei cuvintele Sale. Dacă nu ai înțeles lucrarea lui Dumnezeu în acest moment, nu vei putea accepta însărcinarea dată de Dumnezeu. Lucrarea pe care o face Dumnezeu în acest moment este ceea ce trebuie să facă și să știe toți oamenii acum. Înțelegeți aceste lucruri?

Odată ce ai obținut rezultate mâncând și bând cuvintele lui Dumnezeu, iar viața ta spirituală a revenit la normal, și poți să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu ca de obicei, să te rogi ca de obicei, continuă-ți ca de obicei viața în biserică, indiferent de încercările la care ești supus, de întâmplările care îți ies în cale, de bolile trupului de care poți suferi, de înstrăinarea față de frați și surori sau de necazurile din familia ta - dacă ajungi în acest punct, atunci aceasta demonstrează că ești pe drumul cel drept. Unii oameni sunt prea vulnerabili și le lipsește perseverența. Se vaită la cel mai mic obstacol; devin slabi. Căutarea adevărului cere perseverență și hotărâre. Dacă nu poți împlini voința lui Dumnezeu de data aceasta, trebuie să ai puterea să te detești, să ai o determinare tăcută în inimă că vei împlini voința lui Dumnezeu data viitoare. Dacă nu ai fost atent de data aceasta la povara lui Dumnezeu, trebuie să fii hotărât să te răzvrătești împotriva trupului atunci când te vei lovi de același obstacol pe viitor și să reușești să împlinești voința lui Dumnezeu. Așa vei deveni demn de laudă. Unii oameni nu știu nici măcar dacă gândurile și ideile lor sunt bune - astfel de oameni sunt nesăbuiți! Dacă ai vrea să îți supui inima și să te răzvrătești împotriva trupului, trebuie să știi mai întâi dacă intențiile tale sunt bune, abia apoi îți poți supune inima. Dacă nu știi dacă intențiile tale sunt bune, poți tu să îți supui inima și să te răzvrătești împotriva trupului? Chiar dacă te răzvrătești, o faci într-un mod dezorientat. Trebuie să știi că a te răzvrăti împotriva intențiilor tale greșite înseamnă să te răzvrătești împotriva trupului. Când știi că intențiile, gândurile și ideile tale nu sunt bune, ar trebui să te grăbești să te îndepărtezi de ele și să mergi pe calea cea dreaptă. Mai întâi trebuie să descoperi acest lucru și să pătrunzi astfel de practici, pentru că tu știi cel mai bine dacă intențiile tale sunt bune sau nu. Atunci când intențiile greșite sunt îndreptate de dragul lui Dumnezeu, atunci ai reușit să atingi scopul de a-ți supune inima.

Cheia voastră acum este să aveți cunoaștere de Dumnezeu, să cunoașteți lucrarea lui Dumnezeu și trebuie să știți cum împlinește Duhul Sfânt lucrarea Sa asupra omului; aceasta este cheia intrării pe drumul cel drept. Îți va fi mai ușor să intri pe drumul cel drept odată ce ai pus stăpânire pe această cheie. Crezi în Dumnezeu și Îl cunoști pe Dumnezeu, ceea ce arată că credința ta în El este adevărată. Dacă îți continui trăirea până la sfârșit și tot nu poți să Îl cunoști pe Dumnezeu, atunci, fără îndoială, ești o persoană care se opune lui Dumnezeu. Cei care cred doar în Isus Hristos, dar nu cred în Dumnezeu întrupat de astăzi, sunt cu toții condamnați. Sunt cu toții farisei contemporani pentru că nu Îl recunosc pe Dumnezeu de astăzi, și se opun cu toții lui Dumnezeu. Oricât de devotați sunt în credința lor în Isus, va fi în zadar; nu vor avea parte de lauda lui Dumnezeu. Toți cei care pretind că cred în Dumnezeu, dar care nu au o cunoaștere adevărată a lui Dumnezeu în inimile lor, sunt ipocriți!

Când cauți să fii desăvârșit de Dumnezeu, trebuie să înțelegi mai întâi ce înseamnă să fii desăvârșit de El, care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinești pentru a fi desăvârșit, și apoi să cauți calea de practică după ce ai înțeles aceste lucruri. Trebuie să ai o anumită valoare pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Mulți dintre voi nu au valoarea necesară, ceea ce necesită să plătiți un anumit preț și să depuneți un efort subiectiv. Cu cât valoarea ta este mai mică, cu atât mai mare este efortul tău subiectiv pe care trebuie să îl depui. Cu cât înțelegi și pui în practică mai bine cuvintele lui Dumnezeu, cu atât mai repede poți păși pe calea de a fi desăvârșit de Dumnezeu. Prin rugăciune, poți fi desăvârșit în mijlocul rugăciunilor; dacă mănânci și bei cuvintele lui Dumnezeu, dacă înțelegi substanța cuvintelor lui Dumnezeu și trăiești în realitatea lor, poți fi desăvârșit. Prin trăirea zilnică a cuvintelor lui Dumnezeu, vei ajunge să știi ceea ce îți lipsește și, chiar mai mult, îți vei descoperi călcâiul lui Ahile și toate slăbiciunile, te vei ruga lui Dumnezeu și astfel vei fi, încetul cu încetul, desăvârșit. Căile către desăvârșire: să te rogi, să mănânci și să bei cuvintele lui Dumnezeu, să înțelegi esența cuvintelor lui Dumnezeu, să pătrunzi în cunoașterea cuvintelor lui Dumnezeu, să ajungi să îți cunoști lipsurile, să te supui lucrării lui Dumnezeu, să fii atent la povara lui Dumnezeu și să te lepezi de trup prin inima ta iubitoare și să ai multe părtășii cu frații și surorile, care îți îmbogățesc experiențele. Fie că este vorba de viața în comunitate sau de viața ta personală, la adunări mari sau mici, toate te ajută să capeți experiențe și să primești pregătire, astfel încât inima ta să fie împăcată înaintea lui Dumnezeu și să te întorci la Dumnezeu. Toate acestea fac parte din procesul desăvârșirii. Trăirea cuvintelor lui Dumnezeu despre care s-a vorbit înseamnă să fii în stare să guști cuvintele lui Dumnezeu și să le lași să lucreze în tine pentru ca tu să ai credință și dragoste mai mare față de Dumnezeu. În acest fel, te vei lepăda încetul cu încetul de firea ta satanică coruptă, te vei lipsi treptat de motivațiile nepotrivite și vei avea înfățișarea unei persoane normale. Cu cât dragostea ta pentru Dumnezeu este mai mare - adică, cu cât ai fost desăvârșit mai mult de Dumnezeu - cu atât vei fi mai puțin corupt de Satana. Prin trăirea ta practică, vei intra, încetul cu încetul, pe calea desăvârșirii. Astfel, dacă dorești să fii desăvârșit, este cu adevărat important să fii atent la voința lui Dumnezeu și să pui în practică cuvintele lui Dumnezeu.

Iubirea autentică față de Dumnezeu este spontană

Toți oamenii au fost supuși desăvârșirii datorită cuvintelor lui Dumnezeu. Dacă n-ar fi fost Dumnezeu încarnat, omenirea n-ar fi fost sub nicio formă binecuvântată să sufere astfel. Se mai poate spune și așa – cei care sunt capabili să accepte încercările cuvintelor lui Dumnezeu sunt oameni binecuvântați. Pe baza calibrului original al oamenilor, a comportamentului lor și a atitudinilor lor față de Dumnezeu, ei nu sunt vrednici să primească acest fel de desăvârșire. S-au bucurat de această binecuvântare pentru că au fost înălțați de către Dumnezeu. Oamenii obișnuiau să spună că nu erau vrednici să vadă chipul lui Dumnezeu sau să-I audă cuvintele. Astăzi, faptul că oamenii au fost purificați prin cuvintele Lui se datorează pe deplin înălțării lui Dumnezeu și milei Lui. Aceasta este binecuvântarea fiecărei persoane care trăiește în zilele de pe urmă – ați experimentat personal acest lucru? Felul în care trebuie oamenii să sufere și să întâmpine piedici este predestinat de către Dumnezeu și nu se bazează pe cererile personale ale oamenilor. Acest lucru este complet adevărat. Fiecare credincios trebuie să poată fi capabil să treacă prin încercările date de cuvintele lui Dumnezeu și să sufere conform cuvintelor Lui. Este acesta un lucru pe care îl puteți vedea deslușit? Așadar, suferința prin care ai trecut a fost schimbată pe binecuvântările de astăzi; dacă nu suferi pentru Dumnezeu, nu poți primi laude din partea Lui. Poate că te-ai plâns în trecut, dar indiferent cât de mult te-ai plâns, Dumnezeu nu Își amintește asta despre tine. A sosit ziua de azi și nu există niciun motiv de a privi spre chestiuni din trecut.

Unii oameni spun că încearcă să-L iubească pe Dumnezeu, dar nu pot, iar când aud că Dumnezeu e pe cale să Se îndepărteze, atunci au iubire pentru El. Unii oameni de regulă nu pun adevărul în practică, iar când aud că Dumnezeu e pe cale să Se îndepărteze furios, vin înaintea Lui și se roagă: „O, Dumnezeule! Te rog, nu pleca. Dă-mi o șansă! Dumnezeule! Nu am fost pe placul Tău în trecut; Ți-am rămas dator și m-am împotrivit Ție. Astăzi sunt dispus să mă dau Ție cu totul trupul și din toată inima ca să Te pot, în sfârșit, mulțumi și iubi. Nu voi mai avea această oportunitate.” Te-ai rugat astfel? Când o persoană se roagă așa, aceasta se datorează faptului că vorbele lui Dumnezeu i-au deșteptat conștiința. Toți oamenii sunt indiferenți și înceți la minte. Ei sunt supuși mustrării și desăvârșirii și totuși nu știu ce înfăptuiește Dumnezeu. Dacă Dumnezeu nu ar lucra astfel, oamenii tot ar fi dezorientați; nimeni nu ar putea inspira sentimente spirituale în inimile oamenilor. Numai cuvintele lui Dumnezeu care îi judecă și îi dă pe față pe oameni pot aduce o astfel de roadă. Așadar, toate lucrurile sunt obținute și împlinite datorită cuvintelor lui Dumnezeu și numai datorită cuvintelor Lui a fost stârnită iubirea omenirii față de Dumnezeu. Dacă oamenii L-ar iubi pe Dumnezeu doar pe baza propriei lor conștiințe, nu ar vedea niciun rezultat. Nu și-au bazat oamenii iubirea față de Dumnezeu pe propria conștiință în trecut? A existat măcar o persoană care să ia inițiativa de a-L iubi pe Dumnezeu? Numai prin încurajarea cuvintelor lui Dumnezeu L-au iubit ei pe Dumnezeu. Unii oameni spun: „L-am urmat pe Dumnezeu atâția ani și m-am bucurat de atât de mult har, de atâtea binecuvântări din partea Lui. Cuvintele Lui m-au rafinat și m-au judecat. Așa că am ajuns să înțeleg multe și am văzut iubirea lui Dumnezeu. Trebuie să-I mulțumesc, trebuie să-I răsplătesc harul. Îl voi mulțumi pe Dumnezeu cu prețul vieții și îmi voi baza iubirea față de El pe propria-mi conștiință.” Dacă oamenii se bazează numai pe sentimentele conștiinței lor, nu pot simți frumusețea lui Dumnezeu; dacă se bazează numai pe conștiința lor, iubirea lor față de Dumnezeu va fi neînsemnată. Dacă vorbești despre a-I răsplăti lui Dumnezeu harul și iubirea, nu te vei simți impulsionat în iubirea ta față de El; să-L iubești pe baza sentimentelor conștiinței tale este o abordare pasivă. De ce spun că este o abordare pasivă? Este o chestiune practică. Ce fel de iubire e asta? Nu este o încercare de a-L păcăli pe Dumnezeu și de a te preface în fața Lui? Majoritatea oamenilor cred că nu există nicio răsplată pentru faptul că Îl iubesc pe Dumnezeu și că o persoană va fi mustrată la fel și dacă nu-L iubește, așa că, în general, ajunge doar să nu păcătuiești. Așadar, a-L iubi pe Dumnezeu și a-I răsplăti iubirea pe baza sentimentelor conștiinței cuiva reprezintă o abordare pasivă și nu este iubirea față de Dumnezeu care vine spontan din inima cuiva. Iubirea față de Dumnezeu trebuie să fie un sentiment autentic izvorât din străfundul inimii unui om. Unii oameni spun: „Eu însumi sunt dispus să-L caut pe Dumnezeu și să-L urmez. Acum Dumnezeu vrea să mă abandoneze, dar eu tot vreau să-L urmez. Indiferent dacă El mă vrea sau nu, eu voi continua să-L iubesc și, în cele din urmă, trebuie să-L câștig. Îmi ofer inima lui Dumnezeu și, orice ar face El, Îl voi urma toată viața mea. Indiferent ce se va întâmpla, trebuie să-L iubesc pe Dumnezeu și trebuie să-L câștig; nu voi avea odihnă până ce nu-L voi fi câștigat.” Ai genul acesta de voință?

Calea de a crede în Dumnezeu este calea de a-L iubi. Dacă crezi în El, trebuie să-L iubești; cu toate acestea, să-L iubești nu înseamnă doar să-I răsplătești iubirea sau să-L iubești pe baza sentimentelor conștiinței – este o iubire pură față de Dumnezeu. Există momente când oamenii se bazează doar pe conștiința lor și nu sunt capabili să simtă iubirea lui Dumnezeu. De ce am spus mereu: „Fie ca Duhul lui Dumnezeu să ne atingă duhurile”? De ce nu am vorbit despre atingerea conștiinței oamenilor așa încât să-L iubească pe Dumnezeu? Deoarece conștiințele oamenilor nu pot percepe frumusețea lui Dumnezeu. Așadar, dacă nu ești convins de aceste cuvinte, poți să-ți folosești conștiința ca să simți iubirea Lui și vei simți un oarecare imbold în acel moment, dar apoi va dispărea. Dacă nu-ți folosești decât conștiința pentru a simți frumusețea lui Dumnezeu, ai imboldul atunci când te rogi, dar după aceea pleacă, pur și simplu, dispare. Despre ce este vorba? Dacă nu-ți folosești decât conștiința, vei fi incapabil să-ți stârnești iubirea față de Dumnezeu; când Îi simți cu adevărat frumusețea în inima ta, duhul tău va fi atins de El și doar atunci conștiința ta va fi în stare să-și joace rolul original. Asta înseamnă că, atunci când oamenii au fost atinși de Dumnezeu în duhul lor și când inimile lor au obținut cunoaștere și încurajare, adică, după ce au căpătat experiență, doar atunci vor fi capabili să-L iubească efectiv pe Dumnezeu cu conștiința lor. Nu e greșit să-L iubești pe Dumnezeu cu conștiința – acesta este nivelul cel mai de jos al iubirii față de Dumnezeu. Felul omenirii de a iubi de-abia ce recunoaște în mod adecvat harul lui Dumnezeu și nu poate sub nicio formă impulsiona intrarea lor activă. Când oamenii obțin ceva din lucrarea Duhului Sfânt, adică atunci când văd și gustă iubirea lui Dumnezeu în experiența lor practică, când au o oarecare cunoaștere a lui Dumnezeu și văd cu adevărat că Dumnezeu este atât de vrednic de iubirea omenirii și cât de încântător este, abia atunci sunt oamenii capabili să-L iubească cu adevărat pe Dumnezeu.

Când oamenii comunică cu Dumnezeu cu inimile lor, când inimile lor sunt capabile să se întoarcă spre El cu totul, acesta este primul pas al dragostei omului față de Dumnezeu. Dacă vrei să-L iubești pe Dumnezeu, trebuie mai întâi să fii capabil să-ți întorci inima spre El. Ce înseamnă să-ți întorci inima spre Dumnezeu? Înseamnă că tot ceea ce urmărești în inima ta este de dragul iubirii și câștigării lui Dumnezeu, iar asta arată că ți-ai întors complet inima spre Dumnezeu. În afară de Dumnezeu și de cuvintele Lui, nu mai există aproape nimic în inima ta (familie, avere, soț, soție, copii sau alte lucruri). Chiar dacă există, aceste lucruri nu-ți pot ocupa inima și tu nu te gândești la perspectivele tale de viitor, ci doar cauți să-L iubești pe Dumnezeu. În acel moment, îți vei fi întors complet inima spre Dumnezeu. Dacă încă mai faci în inima ta planuri pentru tine însuți, atunci nu faci decât să-ți cauți întotdeauna folosul propriu: „Când îi pot adresa o mică cerere lui Dumnezeu? Când se va îmbogăți familia mea? Cum pot obține niște haine frumoase?...” Dacă trăiești în starea aceea, asta arată că inima ta nu s-a întors complet spre Dumnezeu. Dacă ai numai cuvintele lui Dumnezeu în inima ta și ești capabil să te rogi lui Dumnezeu și să fii tot timpul aproape de El, ca și cum El ar fi foarte aproape de tine, ca și cum Dumnezeu ar fi în tine și tu ai fi în El, dacă ești într-o asemenea stare, aceasta înseamnă că inima ta s-a aflat în prezența lui Dumnezeu. Dacă te rogi la Dumnezeu și Îi mănânci și Îi bei cuvintele în fiecare zi, gândindu-te mereu la lucrarea bisericii, dacă iei în considerare voia lui Dumnezeu, dacă îți folosești inima pentru a-L iubi cu adevărat și ești pe placul inimii Lui, atunci inima ta Îi va aparține lui Dumnezeu. Dacă inima ta este plină de o mulțime de alte lucruri, atunci înseamnă că este încă ocupată de Satana și că nu s-a întors cu adevărat spre Dumnezeu. Când inima oamenilor s-a întors cu adevărat spre Dumnezeu, acei oameni vor avea pentru El o iubire autentică, spontană, și vor fi capabili să reflecteze la lucrarea lui Dumnezeu. Cu toate că încă vor mai avea stări prostești și lipsite de rațiune, totuși, vor fi capabili să țină seama de interesele casei lui Dumnezeu, de lucrarea Lui și de o schimbare a firii lor. Inima lor va fi pe deplin corectă. Unii oameni flutură tot timpul stindardul bisericii, indiferent de ce ar face; adevărul este că acest lucru este spre propriul lor folos. Genul acesta de persoană nu are un motiv potrivit. Este necinstită și înșelătoare și mare parte din lucrurile pe care le face sunt din interes personal. Genul acesta de persoană nu urmărește să-L iubească pe Dumnezeu; inima sa încă îi aparține Satanei și nu se poate întoarce către Dumnezeu. Dumnezeu nu are nicio cale să câștige o asemenea persoană.

Primul pas în a-L iubi cu adevărat pe Dumnezeu și a fi câștigat de către El este să-ți întorci complet inima către Dumnezeu. În fiecare lucru pe care îl faci, cercetează-te pe tine însuți și întreabă-te: „Fac asta cu o inimă plină de iubire față de Dumnezeu? Există vreo intenție personală în acest lucru? Care este de fapt scopul pentru care fac asta?” Dacă vrei să-ți dai inima lui Dumnezeu, trebuie mai întâi să-ți supui propria inimă, să renunți la toate intențiile proprii și să atingi punctul în care exiști complet pentru Dumnezeu. Aceasta este modul în care îți dăruiești inima lui Dumnezeu. Ce înseamnă să îți supui inima? Înseamnă să renunți la dorințele extravagante ale trupului, să nu râvnești la binecuvântările unei poziții sociale sau să nu râvnești la confort, să faci totul ca să-L mulțumești pe Dumnezeu și să ai o inimă dedicată Lui în întregime, inimă care nu își caută folosul propriu.

Iubirea autentică față de Dumnezeu vine din străfundul inimii; este o iubire care există numai pe baza cunoașterii lui Dumnezeu de către omenire. Când inima cuiva se întoarce cu totul spre Dumnezeu, atunci acea persoană are iubire față de Dumnezeu, dar iubirea aceea nu este neapărat pură și nu este neapărat deplină. Asta se întâmplă din cauză că există o anumită discrepanță între a avea inima complet dedicată lui Dumnezeu și a-L înțelege și a-L adora cu adevărat pe Dumnezeu. O persoană poate obține adevărata iubire pentru Dumnezeu și poate cunoaște firea lui Dumnezeu când își dedică inima lui Dumnezeu. După ce își dăruiesc adevărata inimă lui Dumnezeu, vor începe să pătrundă în experiența vieții și astfel firea lor va începe să se schimbe, iubirea lor față de Dumnezeu va crește treptat și cunoașterea lor despre Dumnezeu va crește și ea treptat. Așadar, a avea o inimă întoarsă la Dumnezeu este precondiția necesară intrării pe calea cea dreaptă a experienței vieții. Când își așază inimile înaintea lui Dumnezeu, oamenii au doar o inimă care tânjește după El, dar nu una care Îl iubește și aceasta este din cauză că nu Îi înțeleg căile. Chiar dacă în această situație au într-adevăr puțină iubire față de El, ea nu este spontană și nu este autentică. Aceasta este din cauză că tot ceea ce vine din trupul omului este un rezultat al emoțiilor și nu provine dintr-o înțelegere autentică. Este doar un impuls de moment și nu poate fi adorație de durată. Când oamenii nu înțeleg căile lui Dumnezeu, nu pot decât să-L iubească pe baza propriilor lor preferințe și idei individuale; tipul acesta de iubire nu poate fi numită iubire spontană, nici nu poate fi numită iubire autentică. Când inimile lor se întorc cu adevărat la Dumnezeu, oamenii sunt capabili să conștientizeze interesele lui Dumnezeu în toate, dar, dacă nu au o astfel de înțelegere, nu sunt capabili să aibă o iubire spontană autentică. Tot ce sunt în stare să facă este să îndeplinească anumite funcții în biserică și să-și facă în parte datoria, dar nu există nici o rădăcină, nici o bază. Astfel de oameni au o fire dificil de schimbat; sunt cu toții oameni care fie nu caută adevărul, fie nu-l înțeleg. Chiar dacă o persoană își întoarce complet inima spre Dumnezeu, asta nu înseamnă că iubirea de Dumnezeu din inima lor este complet pură, pentru că aceia care Îl au pe Dumnezeu în inimile lor nu au neapărat și iubire de Dumnezeu. Acest lucru are legătură cu distincția dintre cei care caută sau nu să înțeleagă căile lui Dumnezeu. Odată ce o persoană înțelege căile Lui, aceasta arată că inima ei s-a întors complet către Dumnezeu și arată că iubirea ei față de Dumnezeu din inima este spontană. Numai o astfel de persoană Îl are pe Dumnezeu în inima ei. A-și întoarce inima spre Dumnezeu este o precondiție necesară pentru pătrunderea pe calea cea dreaptă, pentru înțelegerea lui Dumnezeu și pentru obținerea iubirii de Dumnezeu. Aceasta însă nu înseamnă că persoana și-a îndeplinit în întregime datoria de a-L iubi pe Dumnezeu, nici că are o iubire de Dumnezeu autentică. Singura modalitate prin care o persoană poate obține iubire de Dumnezeu autentică este să-și întoarcă inima către El, care este, de asemenea, primul lucru pe care se cuvine să-l facă una dintre creațiile Lui. Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu sunt cu toții oameni care caută viața, adică oameni care caută adevărul și oameni care Îl doresc cu adevărat pe Dumnezeu; cu toții au luminarea din partea Duhului Sfânt și au fost atinși de către El. Sunt cu toții capabili să fie îndrumați de către Dumnezeu.

Când oamenii pot să simtă că sunt îndatorați lui Dumnezeu, asta se întâmplă pentru că au fost atinși de Duhul; dacă simt asta, atunci vor avea tendința să aibă o inimă care tânjește și vor fi capabili să caute intrarea în viață. Dar, dacă te oprești la un anumit pas, vei fi incapabil să mergi mai în profunzime; există încă pericolul de a fi prins în plasa Satanei și, odată ajuns într-un anumit punct, vei fi luat prizonier de către Satana. Iluminarea lui Dumnezeu le permite oamenilor să se cunoască pe ei înșiși și apoi le permite să se simtă îndatorați lui Dumnezeu și să se simtă dispuși să coopereze cu El și să lepede de toate lucrurile care nu Îi sunt plăcute Lui. Acesta este principiul lucrării lui Dumnezeu. Voi sunteți cu toții dispuși să căutați să vă maturizați în viață și să Îl iubiți pe Dumnezeu, așa că ați scăpat de metodele voastre superficiale? Dacă numai te scapi de aceste metode și nu produci perturbări sau te lauzi, înseamnă asta cu adevărat că dorești să sporești în viață? Dacă nu te comporți în mod superficial în niciun fel, dar nu pătrunzi în cuvintele lui Dumnezeu, aceasta înseamnă că ești o persoană care nu are niciun fel de progres proactiv. Care este rădăcina adoptării comportamentelor superficiale? Sunt acțiunile tale făcute de dragul sporirii în viață? Urmărești să te califici a fi unul din oamenii lui Dumnezeu? Lucrul asupra căruia îți concentrezi atenția este lucrul pe care ajungi să îl faci; dacă te concentrezi asupra metodelor superficiale, atunci inima ta se concentrează asupra lucrurilor din afară și nu vei avea cum să cauți maturizarea în viața ta. Dumnezeu cere o schimbare a firii, dar tu cauți mereu lucruri din afară; genul acesta de persoană nu va avea cum să-și schimbe firea! Fiecare are un fel de a fi înainte de a se maturiza în viață, de aceea trebuie să accepte judecata, mustrarea și desăvârșirea cuvintelor lui Dumnezeu. Dacă nu ai cuvintele lui Dumnezeu și te bazezi numai pe propria-ți încredere și voință, tot ceea ce faci este bazat numai pe zel. Asta înseamnă că, dacă vrei maturizare în viața ta, trebuie să mănânci, să bei și să înțelegi mai mult cuvintele lui Dumnezeu. Toți aceia care sunt desăvârșiți de cuvintele Lui sunt capabili să trăiască potrivit acestora; cei care nu trec prin desăvârșirea cuvintelor Lui, care nu trec prin judecata cuvintelor Lui nu pot fi potriviți pentru a fi folosiți de El. Așadar, în ce măsură trăiți potrivit cuvintelor Lui? Practica voastră va fi corectă numai dacă mâncați și beți cuvintele lui Dumnezeu și sunteți capabili să le comparați cu propria stare a vieții și să găsiți o cale de a practica în lumina chestiunilor despre care vorbesc. Practica voastră va fi, de asemenea, după inima lui Dumnezeu. Numai cel care are genul acesta de practică are și voința de a-L iubi pe Dumnezeu.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Cunoscând lucrarea lui Dumnezeu astăzi

A cunoaște lucrarea lui Dumnezeu în aceste vremuri este, în cea mai mare parte, cunoașterea lui Dumnezeu întrupat din zilele de pe urmă, care este lucrarea Sa principală de slujire și ce a venit El să facă pe pământ. Am menționat anterior în cuvintele Mele că Dumnezeu a venit pe pământ (în zilele de pe urmă) pentru a da un exemplu înainte de a pleca. Cum dă Dumnezeu acest exemplu? Rostind cuvinte, lucrând și vorbind pe tot pământul. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă; El doar vorbește, astfel încât pământul devine o lume a cuvintelor, astfel încât fiecare persoană este alimentată și luminată de cuvintele Sale și astfel este trezit duhul omului și el este lămurit asupra vedeniilor. În timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu întrupat a venit pe pământ mai ales pentru a rosti predici. Când a venit Isus, El a răspândit Evanghelia Împărăției Cerurilor și a realizat lucrarea răscumpărării răstignirii. El a pus capăt Epocii Legii și a abolit toate lucrurile vechi. Sosirea lui Isus a încheiat Epoca Legii și a inaugurat Epoca Harului. Sosirea lui Dumnezeu întrupat al zilelor de pe urmă a dus la sfârșitul Epocii Harului. El a venit în special ca să predice cuvintele Sale, să folosească cuvinte pentru a face omul desăvârșit, pentru a-l ilumina și lumina pe om și pentru a înlătura locul Dumnezeului nedeslușit din inima omului. Aceasta nu este stadiul lucrării pe care Isus l-a făcut atunci când a venit. Când a venit, El a făcut multe minuni, a vindecat bolnavii și a scos demoni și a înfăptuit lucrarea răscumpărării răstignirii. Drept urmare, în concepțiile sale, omul crede că așa ar trebui să fie Dumnezeu. Pentru că atunci când a venit Isus, El nu a lucrat la înlăturarea imaginii Dumnezeului nedeslușit din inima omului; când a venit, El a fost răstignit, a vindecat bolnavii și a scos demoni și a răspândit Evanghelia Împărăției Cerurilor. Într-o anumită privință, întruparea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă înlătură locul ocupat de Dumnezeul nedeslușit în concepțiile omului, astfel încât nu mai există imaginea Dumnezeului nedeslușit în inima omului. Prin cuvintele și lucrările Sale reale, mișcarea Lui pe tot pământul și lucrarea excepțional de reală și normală pe care El o face printre oameni, El face ca omul să cunoască realitatea lui Dumnezeu și îndepărtează locul Dumnezeului nedeslușit în inima omului. În altă privință, Dumnezeu folosește cuvintele rostite de trupul Lui pentru a face omul complet și a îndeplini toate lucrurile. Aceasta este lucrarea pe care Dumnezeu o va îndeplini în zilele de pe urmă.

Ce trebuie să știți:

1. Lucrarea lui Dumnezeu nu este supranaturală, iar voi nu ar trebui să adăpostiți concepții despre aceasta.

2. Voi trebuie să înțelegeți lucrarea principală pe care Dumnezeu întrupat a venit să o facă de data aceasta.

El nu a venit să vindece pe cei bolnavi, să alunge demoni sau să facă minuni și nu a venit să răspândească Evanghelia pocăinței sau să acorde răscumpărarea omului. Aceasta deoarece Isus a făcut deja această lucrare și Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Astăzi, Dumnezeu a venit să pună capăt Epocii Harului și să elimine toate practicile acesteia. Dumnezeul practic a venit în primul rând pentru a arăta că El este adevărat. Când Isus a venit, El a vorbit foarte puțin; El a înfăptuit în primul rând miracole, a făcut semne și minuni și a vindecat pe bolnavi și a alungat demoni sau, altfel, a făcut profeții pentru a convinge omul și pentru a-l face pe om să vadă că El era cu adevărat Dumnezeu și a fost un Dumnezeu imparțial. În cele din urmă, El a întregit lucrarea răstignirii. Dumnezeul de astăzi nu înfăptuiește semne și minuni, nici nu vindecă bolnavii și alungă demoni. Când a venit Isus, lucrarea pe care a făcut-o a reprezentat o parte din Dumnezeu, dar de data aceasta Dumnezeu a venit să facă etapa lucrării datorate, deoarece El nu repetă aceeași lucrare; El este Dumnezeul care este mereu nou și niciodată vechi, așa că tot ce vezi astăzi sunt cuvintele și lucrarea Dumnezeului practic.

Dumnezeu întrupat din zilele de pe urmă a venit în primul rând pentru a vorbi cuvintele Sale, pentru a explica tot ce este necesar vieții omului, pentru a indica în ce ar trebui să intre omul, pentru a arăta omului faptele lui Dumnezeu și a-i arăta înțelepciunea, omnipotența și minunăția lui Dumnezeu. Prin multele feluri în care Dumnezeu vorbește, omul privește supremația lui Dumnezeu, dimensiunea Lui și, mai mult, umilința și tăinuirea Sa. Omul vede că Dumnezeu este suprem, dar că El este umil și ascuns și poate deveni cel mai mic dintre toți. Unele dintre cuvintele Lui sunt rostite direct din perspectiva Duhului Sfânt, iar unele dintre cuvintele Lui sunt rostite din perspectiva omului sau altele sunt rostite din perspectiva celei de-a treia persoane. În aceasta se poate vedea că modalitatea lucrării lui Dumnezeu variază foarte mult și că, prin cuvinte, El permite omului să o vadă. Lucrarea lui Dumnezeu în zilele de pe urmă este atât normală, cât și reală și, astfel, grupul de oameni din zilele de pe urmă este supus celei mai mari dintre încercări. Din cauza normalității și a realității lui Dumnezeu, toți oamenii au intrat în mijlocul acestor încercări; că omul a coborât în ​​încercările lui Dumnezeu este datorită normalității și a realității Lui. În epoca lui Isus, nu au existat concepții sau încercări. Deoarece majoritatea lucrărilor făcute de Isus erau în conformitate cu concepțiile omului, oamenii L-au urmat și nu aveau concepții despre El. Încercările de astăzi sunt cele mai mari cu care s-a confruntat vreodată omul și când se spune că acești oameni au ieșit din marele necaz, aceasta este necazul la care se face referire.

Astăzi, Dumnezeu vorbește pentru a crea credință, dragoste, suferință și ascultare în acești oameni. Cuvintele rostite de Dumnezeu întrupat al zilelor de pe urmă sunt în conformitate cu esența naturii omului, în funcție de comportamentul omului și în ceea ce omul trebuie să intre astăzi. Metoda Sa de a vorbi[a] este atât reală, cât și normală: El nu vorbește de mâine, nici nu se uită înapoi la ieri; El vorbește numai despre în ce ar trebui intrat, pus în practică și înțeles astăzi. Dacă, în prezent, trebuie să apară o persoană capabilă să arate semne și să facă minuni și poate să alunge demoni, să vindece bolnavii și să facă multe miracole, iar dacă această persoană pretinde că vine de la Isus, atunci ar fi vorba despre un fals realizat de duhurile rele și imitația acestora a lui Isus. Reține! Dumnezeu nu repetă aceeași lucrare. Etapa lucrării lui Isus a fost deja finalizată, iar Dumnezeu nu va relua niciodată acea etapă a lucrării. Lucrarea lui Dumnezeu este ireconciliabilă cu concepțiile omului; de exemplu, Vechiul Testament a prezis venirea unui Mesia, dar s-a dovedit că Isus a venit, așa că ar fi greșit pentru un alt Mesia să vină din nou. Isus a venit deja o dată și ar fi greșit dacă Isus ar urma să vină din nou de data aceasta. Există un singur nume pentru fiecare epocă, fiecare nume fiind caracterizat de epocă. În concepțiile omului, Dumnezeu trebuie să arate mereu semne și să facă minuni, trebuie să vindece bolnavii și să alunge mereu demoni, trebuie să fie mereu ca Isus, însă, de data aceasta, Dumnezeu nu e deloc așa. Dacă, în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu ar arăta semne, ar face minuni, ar alunga demoni și ar vindeca bolnavii – dacă ar face exact așa cum a făcut Isus – atunci Dumnezeu ar repeta aceeași lucrare, iar lucrarea lui Isus nu ar avea semnificație sau valoare. Astfel, Dumnezeu realizează o singură etapă a lucrării în fiecare epocă. Odată ce fiecare etapă a lucrării Sale a fost finalizată, este imitată la scurt timp de duhurile rele, iar după ce Satana începe să calce pe urmele Lui, Dumnezeu trece la o metodă diferită; odată ce El a completat o etapă a lucrării Sale, aceasta este imitată de duhurile rele. Aceste lucruri trebuie să vă fie clare. De ce este astăzi lucrarea lui Dumnezeu diferită față de lucrarea lui Isus? De ce astăzi Dumnezeu nu arată semne și minuni, nu alungă demoni și nu vindecă bolnavii? Dacă lucrarea lui Isus ar fi aceeași cu lucrarea făcută în timpul Epocii Legii, ar fi putut să-L reprezinte pe Dumnezeul Epocii Harului? Ar fi putut Isus să fi terminat lucrarea răstignirii? Dacă, așa cum era în Epoca Legii, Isus ar fi intrat în templu și ar fi ținut Sabatul, atunci El nu ar fi fost persecutat de nimeni și ar fi fost îmbrățișat de toți. Dacă ar fi așa, ar fi putut El să fie răstignit? Ar fi putut El să finalizeze lucrarea de răscumpărare? Care ar fi sensul dacă Dumnezeul întrupat al zilelor de pe urmă ar arăta semne și minuni, ca Isus? Numai dacă Dumnezeu face o altă parte a lucrării Sale în zilele de pe urmă, una care reprezintă o parte a planului Său de gestionare (planului de mântuire), omul poate dobândi o cunoaștere mai profundă a lui Dumnezeu și numai atunci poate fi finalizat planul Său de gestionare.

În timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu a venit în principal pentru a-Și rosti cuvintele. El vorbește din perspectiva Duhului, din perspectiva omului și din perspectiva celei de-a treilea persoane; El vorbește în moduri diferite, folosind o singură cale pentru o perioadă de timp și folosește modurile de a vorbi pentru a schimba concepțiile omului și a înlătura imaginea Dumnezeului nedeslușit din inima omului. Aceasta este lucrarea principală făcută de Dumnezeu. Deoarece omul crede că Dumnezeu a venit să vindece bolnavii, să alunge demoni, să facă minuni și să-i dăruiască binecuvântări materiale omului, Dumnezeu îndeplinește această etapă a lucrării – lucrarea de mustrare și judecată – pentru a elimina astfel de lucruri din concepțiile omului, astfel încât omul să poată cunoaște realitatea și normalitatea lui Dumnezeu și astfel încât imaginea lui Isus să poată fi îndepărtată din inima lui și înlocuită cu o nouă imagine a lui Dumnezeu. De îndată ce imaginea Lui în om devine veche, atunci aceasta devine un idol. Când Isus a venit și a îndeplinit acea etapă a lucrării, El nu a reprezentat întregimea lui Dumnezeu. El a făcut niște semne și minuni, a rostit câteva cuvinte și în cele din urmă a fost crucificat și a reprezentat o parte a lui Dumnezeu. El nu putea să reprezinte tot ce este al lui Dumnezeu, ci L-a reprezentat pe El făcând o parte din lucrarea Sa. Aceasta pentru că Dumnezeu este atât de mare și atât de minunat și este de nepătruns și deoarece Dumnezeu face numai o parte a lucrării Sale în fiecare epocă. Lucrarea făcută de Dumnezeu în această epocă este în principal furnizarea cuvintelor pentru viața omului, dezvăluirea conținutului naturii omului și a firii corupte a omului, eliminarea concepțiilor religioase, a gândirii feudale, a gândirii depășite, precum și a cunoașterii și a culturii omului. Toate acestea trebuie să fie descoperite și spălate prin cuvintele lui Dumnezeu. În zilele de pe urmă, Dumnezeu folosește cuvinte și nu semne și minuni, pentru a-l face pe om desăvârșit. El Își folosește cuvintele pentru a expune omul, a-l judeca, a-l mustra și a-l face desăvârșit, astfel încât, în cuvintele lui Dumnezeu, omul ajunge să vadă înțelepciunea și frumusețea Sa și să înțeleagă firea lui Dumnezeu, astfel încât, prin cuvintele Lui, omul Îi vede faptele. În timpul Epocii Legii, Iahve l-a condus pe Moise din Egipt cu cuvintele Lui și a rostit câteva cuvinte israeliților; la acel moment, o parte din faptele lui Dumnezeu au fost lămurite, dar deoarece calibrul omului era limitat și nimic nu putea face completă cunoașterea lui, Dumnezeu a continuat să vorbească și să lucreze. În Epoca Harului, omul a văzut încă o dată o parte din faptele lui Dumnezeu. Isus a fost în stare să arate semne și minuni, să-i vindece pe bolnavi și să scoată demoni și să fie răstignit, trei zile după care El a fost înviat și a apărut în trup înaintea omului. Despre Dumnezeu, omul nu știa mai mult decât aceasta. Omul știe la fel de mult pe cât îi este arătat lui de Dumnezeu și dacă El nu ar arăta nimic mai mult omului, atunci aceasta ar fi extinderea delimitării omului de Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu continuă să lucreze, astfel încât cunoașterea omului despre El să poată deveni mai adâncă și el să poată ajunge treptat să cunoască substanța Sa. Dumnezeu folosește cuvintele Lui pentru a face pe omul desăvârșit. Firea ta coruptă este dezvăluită de cuvintele lui Dumnezeu și concepțiile tale religioase sunt înlocuite de realitatea Lui. Dumnezeul întrupat din zilele de pe urmă a venit în primul rând pentru a îndeplini cuvintele: „Cuvântul devine trup, Cuvântul vine în trup și Cuvântul Se arată în trup” și dacă nu ai o cunoaștere aprofundată a acestui lucru, atunci tot nu vei putea sta ferm; în timpul zilelor de pe urmă, Dumnezeu intenționează în primul rând să realizeze o etapă a lucrării în care Cuvântul apare în trup și aceasta este o parte a planului Lui de gestionare. Astfel, cunoștințele voastre trebuie să fie clare; indiferent de modul în care lucrează Dumnezeu, El nu permite omului să-L delimiteze. Dacă Dumnezeu nu ar face această lucrare în zilele de pe urmă, atunci cunoașterea omului despre El nu ar putea merge mai departe. Ai ști doar că Dumnezeu poate fi răstignit și poate distruge Sodoma și că Isus poate fi ridicat din morți și să I Se arate lui Petru… Dar nu ai spune niciodată despre cuvintele lui Dumnezeu că pot realiza totul și pot cuceri omul. Doar prin trăirea cuvintelor lui Dumnezeu poți vorbi despre o astfel de cunoaștere și cu cât mai mult experimentezi din lucrarea Lui, cu atât va deveni mai profundă cunoașterea ta despre El. Numai atunci vei înceta să-L delimitezi pe Dumnezeu în propriile tale concepții. Omul ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu experimentând lucrarea Lui și nu există altă cale corectă de a-L cunoaște pe Dumnezeu. Astăzi, există mulți oameni care nu fac altceva decât să aștepte să vadă semne și minuni și timpul catastrofei. Crezi în Dumnezeu sau crezi în catastrofă? Dacă aștepți până la catastrofă, va fi prea târziu și dacă Dumnezeu nu trimite catastrofa, atunci El nu este Dumnezeu? Crezi în semne și minuni sau crezi în Dumnezeu Însuși? Isus nu a arătat semne și minuni când El a fost luat în derâdere de alții; nu era El Dumnezeu? Credeți în semne și minuni sau credeți în substanța lui Dumnezeu? Opiniile omului despre credința în Dumnezeu sunt greșite! Iahve a rostit multe cuvinte în timpul Epocii Legii, dar chiar și astăzi unele dintre ele trebuie încă să fie îndeplinite. Poți spune că Iahve nu a fost Dumnezeu?

Astăzi, ar trebui să fie clar pentru voi toți că, în zilele de pe urmă, este realizat de Dumnezeu, în principal „Cuvântul devine trup”. Prin lucrarea Sa reală pe pământ, El face ca omul să-L cunoască, să interacționeze cu El și să vadă faptele Lui actuale. El face ca omul să vadă clar că El este capabil să arate semne și minuni și că există și momente în care El nu este în stare să facă acest lucru și aceasta depinde de epocă. Din aceasta, poți vedea că Dumnezeu nu este incapabil să arate semne și minuni, ci schimbă modul Său de lucru conform lucrării Sale și în funcție de epocă. În stadiul actual al lucrării, El nu arată semne și minuni; faptul că El a arătat câteva semne și minuni în epoca lui Isus, a fost pentru că lucrarea Lui în acea epocă era diferită. Dumnezeu nu face acea lucrare astăzi și unii oameni cred că El este incapabil să arate semne și minuni sau, altfel, cred că dacă El nu arată semne și minuni, atunci El nu este Dumnezeu. Nu este o credință falsă? Dumnezeu este capabil să arate semne și minuni, dar El lucrează într-o epocă diferită și, astfel, El nu face o asemenea lucrare. Deoarece aceasta este o epocă diferită și pentru că aceasta este o etapă diferită a lucrării lui Dumnezeu, faptele clarificate de El sunt de asemenea diferite. Credința omului în Dumnezeu nu este credința în semne și minuni, nici credința în miracole, ci credința în lucrarea Sa reală în epoca nouă. Omul ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu prin modul în care lucrează El și această cunoaștere produce omului credința în Dumnezeu, adică, credința în lucrarea și faptele Sale. În această etapă a lucrării, Dumnezeu în principal vorbește. Nu aștepta să vezi semne și minuni; nu le vei vedea! Pentru că nu te-ai născut în Epoca Harului. Dacă ai fi fost născut atunci, ai fi putut vedea semne și minuni, dar te-ai născut în zilele de pe urmă și, astfel, poți vedea numai realitatea și normalitatea lui Dumnezeu. Nu te aștepta să-L vezi pe Isus supranatural în zilele de pe urmă. Îl poți vedea numai pe Dumnezeul practic întrupat, care nu este diferit față de orice om normal. În fiecare epocă, Dumnezeu face clare diferite fapte. În fiecare epocă, El face clare o parte din faptele lui Dumnezeu, iar lucrarea fiecărei epoci reprezintă o parte a firii lui Dumnezeu și o parte din faptele Lui. Faptele pe care El le face clare variază în funcție de epoca în care El lucrează, dar toate dau omului o cunoaștere a lui Dumnezeu, care este mai profundă, o credință în Dumnezeu, care este mai realistă și mai adevărată. Omul crede în Dumnezeu datorită tuturor faptelor Sale și pentru că Dumnezeu este atât de minunat, atât de mare, pentru că El este atotputernic și este de nepătruns. Dacă tu crezi în Dumnezeu pentru că El este capabil să facă semne și minuni și poate vindeca bolnavii și scoate demoni, atunci părerea ta este greșită și unii oameni îți vor spune: „Nu sunt și duhurile rele capabile să facă astfel de lucruri?” Nu înseamnă aceasta a confunda imaginea lui Dumnezeu cu imaginea lui Satana? Astăzi, credința omului în Dumnezeu se datorează multor fapte și multor feluri în care El lucrează și vorbește. Dumnezeu folosește cuvântările Sale pentru a cuceri omul și pentru a-l face desăvârșit. Omul crede în Dumnezeu datorită faptelor Sale multe, nu pentru că El este capabil să arate semne și minuni și omul Îl înțelege numai pentru că vede faptele Lui. Doar prin cunoașterea faptelor reale ale lui Dumnezeu, a felului în care El lucrează, a metodelor înțelepte pe care le folosește, cum vorbește El și cum îl face pe om desăvârșit – numai prin cunoașterea acestor aspecte – poți înțelege realitatea lui Dumnezeu și firea Lui. Ceea ce Îi place, ceea ce El detestă, cum lucrează El asupra omului – prin înțelegerea a ceea ce-I place și a ceea ce nu-I place lui Dumnezeu, poți deosebi între ceea ce este pozitiv și negativ și prin cunoașterea lui Dumnezeu există progrese în viața ta. Pe scurt, trebuie să dobândești o cunoaștere a lucrării lui Dumnezeu iar opiniile tale despre credința în Dumnezeu trebuie să fie într-un mod corect.